Odiseea tablourilor furate

Tablouri ale unor pictori celebri, evaluate la 18 miioane de euro şi furate de la o galerie olandeză şi mai ales incertitudinile privind soarta lor sunt ingredientele principale a ceea ce a fost numit jaful secolului.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
Ştefan Stoica, 14.08.2013, 13:11

Nici nu s-a deschis bine, marţi, la Bucureşti, că procesul românilor implicaţi în furtul a 7 tablouri de la Galeria Kunsthal din Rotterdam a şi fost amânat, din raţiuni procedurale, pentru 10 septembrie. Şase persoane sunt acuzate că au participat sau au fost complici la ceea ce presa numeşte jaful secolului. În noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, de la muzeul olandez au fost furate pânze celebre, aparţinând, între alţii, unor maeştri precum Picasso, Matisse, Monet şi Gaugain.

Capodoperele ar fi fost aduse în România iar o parte din ele arse, după propria mărturie, de mama suspectului principal. Ulterior, ea a retractat declaraţia. Versiunea iniţială pare, însă, a fi confirmată de expertiza efectuată de specialiştii de la Muzeul Naţional de Istorie a României, din care rezultă că cenuşa analizată în acest dosar, ridicată de la locuinţa femeii, ar proveni din arderea a trei sau patru opere de artă diferite, picturi realizate prin tehnica uleiului pe pânză.

În acelaşi timp, cuiele găsite oferă indicii că ar fi vorba de tablouri mai vechi de sfârşitul secolului al XIX-lea. Totuşi, directorul Muzeului care a analizat probele a spus că nu poate preciza cu exactitate că rămăşiţele provin, într-adevăr, de la tablourile furate şi că, în cazul lucrărilor pe hârtie, nu mai pot fi depistate urmele. De altfel, avocaţii inculpaţilor au contestat expertiza efectuată în România şi au declarat că doresc trimiterea probelor la Luvru. Avocaţii susţin că clienţii lor le-ar fi declarat că picturile furate de la Muzeul din Rotterdam nu au fost arse şi că aşteaptă instituirea unui cadru procesual corect pentru a le preda autorităţilor olandeze.

Potrivit avocatului principalului suspect, acesta din urmă ar fi propus un deal” anchetatorilor, anume predarea a cinci dintre tablouri în schimbul unei pedepse pe care ar urma să o execute în Olanda, unde furtul calificat nu este la fel de aspru condamnat. Avocatul, altminteri o vedetă în peisajul judiciar autohton, nu a putut certifica faptul că autorul furtului deţine, cu adevărat, cele cinci picturi. Chiar şi aşa, speranţele că măcar o parte din faimoasele opere au fost salvate de la distrugere cresc. Pe de altă parte, soarta a două dintre tablouri rămâne un mister, iar anchetatorii se tem că ele ar fi fost arse.

Furtul unor picturi a căror valoare estimată ar depaşi 18 milioane de euro naşte întrebări şi asupra modului în care era asigurată protecţia operelor de artă la Galeria Kunsthal din Rotterdam, întrebări la care urmează să răspundă ancheta declanşată de autorităţile olandeze, după cum declara acelaşi avocat român. Potrivit lui, cei care ar fi găsiţi vinovaţi de încălcarea normelor de securitate ar răspunde în solidar cu autorii furtului. Jaful secolului capătă accente rocamboleşti şi promite, cum altfel, un proces al secolului.