O nouă criză politică în Republica Moldova

Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) a rămas, din nou, fără Guvern.

Bogdan Matei, 13.11.2019, 12:20

Inevitabilul s-a produs la Chişinău. La nici
jumătate de an de la învestire, Guvernul condus de Maia Sandu a fost demis prin
moţiune de cenzură, iar mariajul contra naturii dintre blocul pro-european ACUM
şi socialiştii rusofili s-a încheiat cu un divorţ zgomotos. 63 de deputaţi din 101
au votat moţiunea depusă de Partidul Socialiştilor, condus, de facto, de şeful
statului, Igor Dodon, şi susţinută şi de Partidul Democrat, aflat la putere până în vară şi controlat de impopularul
oligarh Vlad Plahotniuc.

Deja minate de concurenţa pentru primăria Capitalei,
câştigată, luna acesta, în premieră, de un filorus, relaţiile dintre ACUM şi PS
s-au deteriorat suplimentar după ce premierul a vrut să schimbe modul în care
este numit procurorul general al republicii.

Analiştii pronosticaseră, de altfel,
că e doar o chestiune de timp până când filoruşii vor torpila un cabinet
dominat de pro-europeni, dar în care Dodon îşi impusese apropiaţii la două
ministere cheie: Apărare şi Reintegrarea regiunii separatiste Transnistria.

În ultimul său discurs în Parlament ca premier, Maia Sandu a spus că
executivul său a reuşit să mărească salariile unor categorii de populaţie şi să
pornească o reformă serioasă a justiţiei. Ea a amintit că, în doar cinci luni,
Guvernul a atras asistenţă financiară în valoare de peste 100 de milioane de
euro şi că Republica Moldova urma să mai primească 30 de milioane din partea
Uniunii Europene până la sfârşitul anului. Ceea ce e vital pentru un stat pe
care toate clasamentele de specialitate îl cotează drept cel mai sărac din
Europa.

Bruxellesul a reacţionat după doar câteva ore. Demiterea guvernului de
la Chişinău este pentru Comisia Europeană un semnal îngrijorător pentru
procesul de reformă. Necesitatea reformelor, în special în domeniul judiciar,
nu a dispărut odată cu votul pentru căderea Guvernului, a spus purtătoarea de
cuvânt a şefei în exerciţiu a diplomaţiei europene, Federica Mogherini. Ea a
subliniat că relaţia Uniunii cu Chişinăul se va baza în continuare pe
respectarea statului de drept şi a standardelor democratice.

Noua criză
politică de la Chişinău a provocat indispoziţie şi în România, cel mai energic
şi consecvent susţinător al independenţei, integrităţii şi aspiraţiilor
europene ale republicii vecine. Preşedintele Klaus Iohannis a avertizat că, în
contextul actual, sprijinul României, inclusiv financiar, va fi strict
condiţionat de continuarea reformelor esenţiale pentru democraţie şi pentru
parcursul european. Iar premierul Ludovic Orban a atras atenţia că va fi foarte
mică disponibilitatea Executivului român de a coopera cu un guvern de la
Chişinău ce nu va oferi garanţii serioase pentru o democraţie autentică.

Dacă
în trei luni nu este învestit un nou Cabinet, preşedintele Dodon poate dizolva
Parlamentul şi convoca alegeri legislative anticipate. Acestea, cred
comentatorii, ar suplimenta ponderea parlamentară a socialiştilor şi le-ar
permite să-şi aproprieze toate pârghiile puterii.