O invazie care nu a avut loc
Comisia Europeană nu a primit, până acum, niciun semnal referitor la o aşa-zisă invazie a românilor, care, de la 1 ianuarie, au dreptul să muncească liber în Europa.
Roxana Vasile, 07.01.2014, 13:02
“Libera circulaţie în spaţiul comunitar” şi “liberalizarea pieţei muncii” sunt două noţiuni diferite. Dacă, încă din 2007, de la aderare, românii aveau dreptul să călătorească nestingherit în Uniunea Europeană, în schimb, când venea vorba să-şi găsească un loc de muncă, lucrurile se complicau simţitor. Aveau nevoie de permise atât de şedere, cât şi de muncă pentru a putea presta, în multe ţări europene, doar într-un număr limitat de domenii. De la 1 ianuarie, însă, odată cu deschiderea completă a pieţei muncii, aceste restricţii au dispărut. Nu şi teama unei părţi a presei şi a unora dintre politicienii europeni că acest lucru va genera o “invazie” a românilor în statele lor!
Cel puţin deocamdată, realitatea îi contrazice. Zile la rând, ziare şi cetăţeni britanici, de pildă, au făcut ironii pe seama singurului român care a “invadat” Londra în prima zi a anului. Cât despre Comisia Europeană, aceasta a anunţat că nu a primit, până acum, niciun semnal din partea ţărilor Uniunii, în special din partea celor mai temătoare – Marea Britanie şi Germania, referitor la o aşa-zisă invazie. Potrivit lui Jonathan Todd, purtător de cuvânt al comisarului pentru afaceri sociale, până să fie ridicate total restricţiile, mulţi români se stabiliseră, deja, în alte state membre. Există, deci, posibilitatea ca majoritatea celor care au vrut să lucreze peste hotare să o fi făcut până în prezent.
Sigur, Comisia Europeană recunoaşte că liberalizarea pieţei muncii ar putea genera unele probleme la nivel local în privinţa locurilor în şcoli, a serviciilor de sănătate sau a infrastructurii, dar în exercţiul bugetar 2014-2020 sunt prevăzuţi bani pentru astfel de chestiuni. Jonathan Todd: „Comisia Europeană poate ajuta prin fondul social european în valoare de 10 miliarde de euro. În actuala perioadă financiară, statele membre trebuie să utilizeze cel puţin 20% din banii care le sunt alocaţi din el pentru incluziune socială, deci pentru a rezolva astfel de situaţii.”
Constantin Rudniţchi, analist economic, spune că probleme pot apărea şi atunci când migranţii beneficiază ilegal de asistenţă socială sau de sănătate. Costurile ar fi, însă, mici în comparaţie cu beneficiile ţărilor de destinaţie. „Pe termen lung, e foarte limpede că o forţă de muncă venită din afara ţării, care şi cotizează la nivel social, ajută acea ţară şi populaţia autohtonă să îşi primească pensiile peste 10 sau 20 de ani, să aibă un sistem de sănătate pe care să-l consolideze în continuare şi, evident, să menţină un anumit nivel de trai.”
Comisia Europeană continuă să întărească faptul că libera circulaţie a persoanelor şi a forţei de muncă este un principiu fundamental, iar perioada maximă pentru restricţii a fost limitată, prin tratate, strict la şapte ani de la aderare. Or, ea a luat sfârşit la 1 ianuarie 2014.