Noul Parlament de la Bucureşti, constituit

Legislativul bicameral ales pe 6 decembrie şi-a inaugurat activitatea.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
Bogdan Matei, 22.12.2020, 12:00

Cu o singură excepţie, senatorilor şi deputaţilor români le-au fost validate, luni, mandatele obţinute în urma scrutinului parlamentar de la începutul lunii, iar cele două camere au fost, astfel, legal constituite. Noua majoritate de centru-dreapta, care aspiră să formeze şi viitorul guvern, a trecut un prim test şi şi-a impus candidaţii la şefia Legislativului. La Camera Deputaţilor, fostul premier liberal Ludovic Orban, susţinut de PNL, Alianţa USR-PLUS şi UDMR, l-a învins la vot pe social-democratul Alfred Simonis.

La Senat, fostul ministru Anca Dragu, propusă de USR-PLUS şi susţintă de PNL şi UDMR, a devenit primul preşedinte femeie al camerei superioare, după ce l-a întrecut pe senatorul PSD Lucian Romaşcanu. Aritmetica parlamentară nu lăsa, de altfel, loc pentru suspans. PNL, UDMR (ambele afiliate la Partidul Popular European) şi USR-PLUS (Renew Europe) au mai mulţi aleşi decât PSD (afiliat la Partidul Socialiştilor Europeni) şi naţionaliştii de la AUR, intraţi, în premieră, în Legislativ şi încă neafiliaţi la o familie politică europeană.

În urma scrutinului de pe 6 decembrie, au fost aleşi în total 466 de parlamentari – 330 de deputaţi şi 136 de senatori, conform listelor transmise de Biroul Electoral Central. PSD deţine 47 mandate la Senat şi 110 la Camera Deputaţilor, PNL are 41 de senatori şi 93 de deputaţi, USR PLUS 25 şi 55, AUR 14 şi 33, iar UDMR 9 şi 21. De asemenea, 18 mandate de deputat au fost atribuite, practic, din oficiu, reprezentanţilor minorităţilor naţionale, care, în mod tradiţional, se raliază la vot majorităţii parlamentare.

Noii aleşi sunt cei care, în următorii patru ani, vor corecta şi adapta legislaţia României la provocările fără precedent pe care le presupun pandemia de COVID-19 şi previzibilele crize economică şi socială provocate de aceasta. În plus, spun comentatorii, noii senatori şi deputaţi ar trebui să reabiliteze însuşi prestigiul propriei lor funcţii.

Într-un recent sondaj privind încrederea românilor în instituţii, ierarhia e dominată de Biserică, Armata şi Academie şi se încheie cu Guvernul (doar 13,7%), Parlamentul (9,5%), şi partidele politice (9,1%). Traseismul politic, nepotismul, incompetenţa, chiulul sunt metehne pe care presa şi opinia publică le asociază frecvent cu parlamentarii şi fac şi mai impopulare lefurile mari şi pensiile speciale primite de aceştia.

De dreapta sau de stânga, de la putere sau din opoziţie, longevivi sau efemeri în politică, au fost zeci de deputaţi şi senatori protagonişti ai unor dosare penale, iar numele cele mai sonore sunt ale foştilor preşedinţi ai Camerei, social-democraţii Adrian Năstase şi Liviu Dragnea şi liberalul Bogdan Olteanu, ajunşi, toţi trei, după gratii pentru fapte de corupţie.