Noul cod silvic

Preşedintele român, Klaus Iohannis, a promulgat legea de modificare a Codului silvic, pe care a reprimit-o de la Parlament după ce a cerut ca aceasta să fie reexaminată, demersul său fiind respins de Legislativ.

România Internațional, 08.06.2015, 13:09

Preşedintele României, Klaus Iohannis,
a promulgat, vineri, legea de modificare a Codului Silvic, după ce Parlamentul
i-a respins cererea de reexaminare. Pe 20 mai, Camera Deputaţilor, în calitate de for
decizional, a respins cererea şefului statului adoptând legea în controversata formă iniţială. Demersul său a fost respins anterior şi de Senat. În martie, preşedintele
a retrimis Parlamentului Legea spre reexaminare, pe
motiv că are prevederi de natură să limiteze arbitrar activitatea operatorilor
economici, fapt care ar genera dezavantaje pentru unii şi avantaje pentru
alţii, ar putea avea impact negativ asupra mediului concurenţial şi ar putea
atrage posibilitatea de a fi invocată încălcarea obligaţiilor asumate de statul
român în calitate de stat membru al UE.

Introducerea pragului maxim de 30% la
achiziţia sau procesarea de masă lemnoasă din fondul forestier naţional şi
dreptul de preempţiune pentru producătorii din industria mobilei la cumpărarea
de masă lemnoasă sunt de natură să aducă atingere principiilor libertăţii
economice şi contractuale, ca fundamente esenţiale ale economiei de piaţă,
considera, de asemenea, preşedintele. Seful statului poate cere o singură dată Parlamentului reexaminarea unei
legi, dar o poate ataca la Curtea Constituţională.

Totuşi, Klaus Iohannis a anunţat că nu
intenţionează să apeleze la această variantă. Nemultumită că nu a fost lăsată
să depună amendamente,la Codul Silvic, după adoptarea acestuia de către
parlament, opoziţia liberală a propus un proiect de completare a legii
siguranţei naţionale, care prevede ca defrişările ilegale pe suprafeţe mai mari
de un hectar să fie considerate
ameninţare la siguranţa naţională. Preşedintele Klaus Iohannis a
anunţat, recent, că subiectul defrişărilor ilegale va fi discutat, marţi, în
şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Tării (CSAT). In ultima perioadă, mii
de oameni au protestat, în Bucureşti şi în marile oraşe din ţară faţă de
despăduririle şi tăierile ilegale de copaci din ultimii ani.

Protestarii au
solicitat autorităţilor statului să emită legi care să permită exploatarea
transparentă a resurselor naturale ce trebuie protejate şi considerate
moştenire naţională; înăsprirea controalelor la procesatorii de masă lemnoasă;
stoparea defrişărilor ilegale şi interzicerea pentru o perioadă îndelungată a
exportului de lemn neprelucrat. Protestatarii cer, de
asemenea, întărirea instituţiilor de control şi a instrumentelor de
monitorizare a transporturilor de buşteni şi cherestea.

Luna trecută, Guvernul a propus ca exporturile de buşteni sau lemn de foc din
România sa fie suspendate până la 31 august. După această dată, pană la
sfarşitul anului, vânzările de material lemnos ar urma să fie strict
monitorizate. Măsurile sunt cuprinse în două ordonaţe de urgenţă, care încearcă
să reglementeze mai strict piaţa lemnului.