Modificările la legislaţia penală, vehement contestate
Modificarea Codului Penal prin Ordonanţă de urgenţă a provocat stupefacţie pe scena politică şi noi proteste ample în Bucureşti şi în marile oraşe ale ţării.
Bogdan Matei, 01.02.2017, 12:45
România a trăit o zi pe care însuşi preşedintele Klaus Iohannis a numit-o de doliu,
urmată de o noapte albă, jalonată de virulente proteste spontane în toate
marile oraşe ale ţării.
Este inadmisibil, o bătaie de joc ca Guvernul să
adopte noaptea, fără să fie inclusă pe ordinea de zi, o ordonanţă de urgenţă
într-un domeniu atât de sensibil cum este Codul penal şi Codul de procedură
penală. Această chestiune nu este tolerabilă – a spus Iohannis, după ce
Cabinetul PSD-ALDE a aprobat, marţi seară, târziu, spre stupefacţia generală, o
ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Codurilor.
Cea mai mare
parte a prevederilor ordonanţei urmează să intre în vigoare la 10 zile de la
publicare. Sub pragul unui prejudiciu de 200.000 de lei (echivalentul a circa 50 de
mii de euro), abuzul în serviciu nu va mai fi sancţionat penal. Iar favorizarea
infractorului, inclusiv prin adoptarea de acte normative, precum ordonanţele de
noapte, a fost dezincriminată. Ordonanţa mai prevede că favorizarea infractorului
se dezincriminează şi dacă fapta este săvârşită de un membru al familiei sau de
un afin până la gradul II.
Modificarea Codului Penal a generat proteste ample
în Bucureşti şi în marile oraşe ale ţării. Însumat, 40 de mii de oameni au
ieşit spontan în stradă, pe ger şi întuneric, deopotrivă la Bucureşti, Cluj, Sibiu, Timişoara, ori Iaşi.
Numai în
Capitală, peste 12 mii de manifestanţi au înconjurat sediul Guvernului. Echipa
executivă condusă de social-democratul Sorin Grindeanu a fost prima, în ultimul
sfert de secol, evacuată de la serviciu cu duba, de jandarmi. Furia
protestatarilor a fost amplificată de maniera, pe care mulţi au numit-o
hoţească, în care a procedat Puterea. Nu mai târziu de duminică, aproape 100 de
mii de oameni manifestaseră, în toată ţara şi în diaspora, contra intenţiei
Guvernului de a schimba Codurile şi de a proceda la o graţiere colectivă,
despre care afirmă că e menită să rezolve suprapopularea penticenciarelor.
Luni, ministrul Justiţiei, Florin Iordache, organizase o dezbatere pe această
temă şi promisese că va ţine cont de obiecţiile exprimate acolo. Demersul
Guvernului fusese criticat dur şi de şefii parchetelor – General, DNA, DIICOT -
şi de Consiliul Superior al Magistraturii, care apreciaseră, la unison, că
statul de drept suferă un atac grav şi că sunt anulaţi ani de luptă împotriva
corupţiei. Comparată cu celebra operaţiune Mâini curate din Italia, care
curăţase putregaiul clasei politice de la Roma, campania anticorupţie din România
a trimis în boxa acuzaţilor un premier în exerciţiu, foşti şefi de guvern, zeci
de miniştri, parlamentari, prefecţi, primari, preşedinţi de consilii judeţene,
de la putere ori din opoziţie, de dreapta sau de stânga. Acum, speculează
presa, deopotrivă autohtonă şi internaţională, un Guvern întreg s-a mobilizat
pentru a-şi salva şeful politic, liderul PSD, Liviu Dragnea.
Deja condamnat,
anul trecut, la doi ani de detenţie cu suspendare, pentru încercarea de
fraudare, în 2012, a referendumului de demitere a preşedintelui din epocă,
Traian Băsescu, Dragnea e judecat acum la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
sub acuzaţia de instigare la abuz în serviciu. Potrivit procurorilor, el a
dispus angajarea a două membre PSD la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi
Protecţia Copilului (DGASPC) din Teleorman (sud, judeţul său de baştină).
Acestea ar fi fost plătite cu bani publici pentru o muncă fictivă, fiindcă, de
fapt, ar fi prestat exclusiv la partid. Prejudiciul calculat de procurori e de
circa 24 de mii de euro. Iar pragul ridicat de ordonanţele guvernamentale la
200.000 de lei îl exonerează, practic,
spun comentatorii, pe omul forte al stângii. Cel care, pe 11 decembrie, a
condus PSD spre o victorie categorică la parlamentare fără să promită o clipă,
în campanie, că va pune frână anticorupţiei.