Ministrul român de externe, la Cernăuţi

România şi Ucraina au abordat, din nou, problema Legii Educaţiei adoptată de Parlamentul de la Kiev şi promulgată, în septembrie 2017, de preşedintele Petro Poroşenko, care limitează sever accesul minorităţilor etnice la învăţământul în limba maternă.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
Daniela Budu, 12.01.2018, 12:19

Ministrul de externe, Teodor Meleşcanu, a propus, la Cernăuţi(vestul Ucrainei) ca România şi Ucraina să elaboreze un document comun referitor la aplicarea Legii educaţiei, lege care afectează dreptul la educaţie în limba maternă al membrilor comunităţii româneşti din această ţară, formată din aproape jumătate de milion de persoane. Teodor Meleşcanu a susţinut ideea că articolul 7 din noua lege a educaţiei din Ucraina are un impact negativ asupra studiului în limba română: “România îşi menţine evaluarea că pe articolul 7 al legii educaţiei, în formularea în care a fost adoptat, are un impact negativ asupra dreptului la educaţie în limba maternă pentru persoanele care aparţin minorităţii române şi, în general, pentru cei a căror limbă maternă este limba română. Am discutat cu Pavlo Klimkin despre opinia Comisiei de la Veneţia privind articolul 7 şi privind, de asemenea, rolul pe care poate să îl joace o legiferare secundară a acestor probleme, în ideea de a vedea care sunt soluţiile pe care le putem găsi împreună.”

Propunerea a fost acceptată de omologul său, Pavlo Klimkin, care a declarat că nimeni nu vrea să ucrainizeze comunitatea românească, având în vedere demersul spre Uniunea Europeană al Ucrainei, care presupune şi respectarea drepturilor minorităţilor. Teodor Meleşcanu a anunţat că în bugetul pe 2018 vor fi prevăzute sume pentru deschiderea a două puncte de frontieră, astfel încât timpii de aşteptare pentru trecerea frontierei în Ucraina să fie diminuaţi: “Am discutat cu domnul Klimkin şi în bugetul pe acest an vor fi prevăzute de către Ministerul Finanţelor sumele necesare pentru deschiderea a două puncte de frontieră. Vreau să precizez că aceste puncte de frontieră sunt practic, din punct de vedere al părţii române, complet pregătite să fie deschise şi aşteptăm doar finalizarea de partea cealaltă în cursul acestui an. Mai mult, am discutat şi despre posibilitatea deschiderii unor puncte de frontieră exclusiv pentru pietoni, care să nu implice traficul mare de maşini şi de camioane, ci pur şi simplu să ofere oamenilor posibilitatea de a intra într-o relaţie directă.”

În cadrul vizitei la Cernăuţi, au avut loc şi discuţii la care au luat parte miniştrii educaţiei din cele două ţări, Liviu Pop şi Lilia Grinevici, iar delegaţia română a participat la inaugurarea unei şcoli şi a vizitat Liceul Mihai Eminescu, ambele cu predare în limba română. La Consulatul General al României a avut loc o întâlnire cu reprezentanţii comunităţii româneşti din regiune, dar şi cu consulul general al României la Cernăuţi, Eleonora Moldovan. Cei doi miniştri au avut o întâlnire şi cu reprezentanţii asociaţiilor româneşti din Cernăuţi şi au depus flori la monumentele poeţilor Mihai Eminescu şi Taras Şevcenko.