Măsuri bugetare și economice ale guvernului
Deciziile noului Executiv de la Bucureşti sunt, deja, contestate de sindicate.
Bogdan Matei, 29.12.2020, 11:50
Fost ministru de Finanţe, noul premier român, liberalul Florin
Cîţu şi-a inaugurat mandatul cu decizii axate pe cifre, graţie cărora speră să
gestioneze previzibila criză economică de după cea sanitară.
Potrivit unui
proiect de ordonanţă de urgenţă pus în dezbatere publică luni seară, salariile
bugetarilor nu vor creşte, dar nici nu vor scădea în 2021, iar valoarea
sporurilor va fi îngheţată la nivelul din acest an. Vor fi suspendate pentru
tot anul viitor aşa-numitele pensii speciale ale primarilor, iar punctul de
amendă ar urma să rămână la nivelul actual, de 145 de lei (echivalentul a circa
30 de euro).
Executivul PNL-USR+ -UDMR promite să prelungească susţinerea salariaţilor şi companiilor
afectate de pandemia de COVID-19, iar toate aceste măsuri au un impact finaciar
considerabil şi trebuie luate în calcul la finalizarea bugetului de stat pentru
2021. Acesta va avea un deficit de 7% din Produsul Intern Brut şi va continua
să susţină, până pe 30 iunie, programele de sprijin adoptate anul acesta. Este
vorba, în primul rând, de indemnizaţia acordată salariaţilor pe perioada
suspendării contractelor individuale de muncă şi de susţinerea angajatorului prin
decontarea a 41,5% din salariului brut al angajaţilor păstraţi la muncă.
Premierul Cîţu a anunţat şi adoptarea ajutorului de stat pentru sectorul HoReCa
şi pentru agenţiile de turism, precum şi emiterea în continuare a voucherele de
vacanţă, pentru stimularea turismului din ţară. Surse guvernamentale au mai
precizat că bugetul de anul viitor va permite mărirea alocaţiilor pentru copii cu
10 procente de la 1 ianuarie şi cu alte 10 de la 1 august.
Oricât de
generoase pot părea, toate aceste măsuri nu răspund aşteptărilor din societate.
Noul guvern e, deja, vizat de primele proteste sindicale, la mai puţin de o
săptămână de când şi-a preluat prerogativele. Una dintre cele mai mari
confederaţii sindicale, Cartel Alfa, a anunţat că dezavuează creşterea
salariului minim brut cu doar 70 de lei (15 euro). E o sumă despre care primul
ministru spune că ar urma să asigure păstrarea locurilor de muncă, dar despre
care liderii Cartelului Alfa afirmă că nu acoperă nici măcar cheltuielile
suplimentare pentru măştile de protecţie. Măsura, adaugă ei, anunţă o nouă
politică de austeritate, ce aruncă toate costurile crizei economice pe seama
lucrătorilor şi a celor săraci. O altă confederaţie importantă, Blocului Naţional
Sindical, consideră, totuşi, că nivelul propus de Guvern este o soluţie de
compromis, fiindcă există un numar uriaş de angajaţi platiţi cu salariul minim.
Comentatorii nu consideră lipsite de temei temerile sindicaliştilor.
De la 1
ianuarie, odată cu liberalizarea completă a pieţei de profil, preţul energiei
electrice va creşte cu până la 26%, ceea ce va genera o explozie generală a
preţurilor.