Mai multe resurse pentru sistemul medical
Premierul român, Florin Cîţu, a cerut creşterea numărului paturilor ATI şi identificarea de noi spitale care ar putea trata bolnavi de Covid-19.
Roxana Vasile, 15.03.2021, 11:24
În paralel cu prelungirea stării de alertă și cu debutul etapei a treia de vaccinare la nivel național, pe care autoritățile o vor ʹîn forțăʹ, în România se fac pregătiri în eventualitatea unui nou val de infectări cu noul coronavirus. Deocamdată, deși săptămâna trecută numărul de cazuri raportate la fiecare 24 de ore a fost în creștere, nu se poate vorbi de o evoluție accelerată.
Cu titul preventiv, însă, premierul Florin Cîţu a cerut, duminică, la şedinţa Centrului Naţional de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei împotriva pandemiei, ca numărul de paturi în secțiile de Terapie Intensivă să crească de la 1.408, câte sunt în prezent, la 1.600 și să fie identificate noi spitale care ar putea prelua cazuri de Covid-19. De asemenea, șeful Guvernului a cerut ca stocurile necesare de medicamente în toate spitalele care tratează bolnavii de Covid să fie asigurate, la fel și echipamentele de protecţie pentru cadrele medicale.
Totodată, se dorește un plan clar pentru situaţia în care va fi nevoie de detaşări de personal sanitar. Într-o postare pe Facebook, Florin Cîțu a punctat: nu trebuie să uităm că evoluţia pandemiei depinde de fiecare dintre noi, nu doar de autorităţi. Ne vaccinăm, respectăm măsurile de protecţie şi aşa salvăm vieţi. Premierul român a cerut ca, de luni, Inspecția Sanitară de Stat să verifice, în fiecare zi, numărul de paturi ocupate la ATI Covid în întreaga țară.
În urma verificărilor, șeful Executivului ar uma să aibă, în fiecare dimineață, pe birou, un raport ce ar trebui să coincidă cu informările făcute de managerii fiecărui spital în parte. În prezent, la nivel național ar mai fi doar 30 de paturi libere în secțiile de terapie intensivă, iar în Capitală nici măcar unul.
Vitregit ani la rând, sistemul medical românesc este unul din cele mai slab performante din Europa. Pandemia de Covid-19 nu a făcut decât să scoată la iveală cu și mai mare acuitate neajunsurile: subfinanțare cronică, locuri insuficiente pentru pacienți, condiții adesea neprielnice actului medical sau personal insuficient. La începutul acestui an, proteste în lanț ale sindicaliștilor din domeniu s-au dorit tot atâtea semnale de alarmă față de ceea ce ei consideră a fi indiferența autorităților la problemele existente, de la repararea inechităților salariale și deblocarea posturilor, până la o strategie naţională de investiţii.
Emblematice pentru starea sistemului medical românesc sunt cele două tragedii care au zguduit România la numai câteva luni distanță – incendiul din noiembrie, de la secția de terapie intensivă a Spitalului Județean de Urgență din Piatra Neamț (nord-est), urmat, la finele lui ianuarie, de incendiul la cel mai modern spital de boli infecţioase din România ʹMatei Balșʹ de la București. În ambele, pacienți au murit arși de vii.