Mai multe poduri peste Prut
Au început lucrările la un nou pod peste râul Prut, care va asigura o legătură modernă între România şi Republica Moldova.
Sorin Iordan, 28.04.2025, 11:30
România şi Republica Moldova vor fi unite în curând de un nou pod peste râul Prut. Noua construcţie, începută la finalul săptămânii trecute, este una specială atât prin anvergură cât şi prin simbolistică. Podul de la Ungheni va lega comuna Golăeşti din judeţul Iaşi şi localitatea Zagarancea din raionul moldovenesc Ungheni şi va fi construit în regim de autostradă, cu câte două benzi pe sens şi facilităţi pentru tranzit pietonal.
Proiectul, în valoare de 30 de milioane de euro, este finanţat din fonduri europene. Podul va avea 260 de metri lungime, un punct de trecere a frontierei cu parcări, drumuri de legătură pe ambele maluri şi va face parte din viitoarea aşa-numită Autostradă a Unirii, care va lega oraşele româneşti Târgu Mureş – Iaşi şi Ungheni de viitoarea Autostradă Ungheni – Chişinău, ambele cu termen de finalizare estimat pentru anul 2030.
Construcţia se va numi „Podul de Flori” cu referire la acţiunile de la începutul anilor ’90 atunci când, pentru prima oară după cel de-al Doilea Război Mondial, frontiera a putut fi traversată fără acte. Acele momente au fost rememorate de vice-premierul român Marian Neacşu, unul dintre oficialii de la Bucureşti şi Chişinău prezenţi la ceremonia punerii pietrei de temelie. Acesta a declarat că a sosit vremea podurilor construite trainic şi că noua construcţie va reprezenta „calea Moldovei prin România spre Europa.”
Podul va crea noi oportunităţi economice pentru ambele state, a declarat şi ministrul român al Transporturilor, Sorin Grindeanu. El a precizat că acesta este primul dintr-o serie de cinci care urmează să fie ridicate.
Sorin Grindeanu: „Vorbim de un pod care trebuie în 18 luni să fie finalizat, adică undeva în toamna anului viitor acest pod trebuie să fie circulabil sau aceste poduri, fiindcă vorbim de un ansamblu, sunt două poduri, de fapt. Mai important decât asta e de fapt legătura pe care o facem cu viitoarea autostradă A8. Nu e singurul pod, avem încă patru în studiu, anul acesta, probabil, pe final se vor finaliza studiile de fezabilitate pentru celelalte patru, urmând ca la anul să intre în execuţie.”
Fostul comisar european pentru Transporturi, Adina Vălean, în timpul mandatului căreia a fost pusă la punct documentaţia pentru obţinerea fondurilor europene, a spus că podul este expresia libertăţii de mişcare şi o oportunitate de dezvoltare economică a întregii regiuni întrucât infrastructura înseamnă prosperitate pentru cetăţenii ambelor ţări şi ai UE.
La rândul său, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a descris momentul drept unul de importanţă istorică.
Igor Grosu: „Dacă cu 35 de ani în urmă, înaintaşii noştri au făcut un pod de flori, un pod de emoţie, plin de suflet, mult aşteptat, au dat jos sârma ghimpată de pe Prut. Cred eu că generaţiei noastre, pe bună dreptate, ne revine obligaţia, dar şi onoarea, să construim poduri de piatră şi asta trebuie să facem ca omagiu pentru cei care au făcut acel pod de flori.”
În prezent, România şi Republica Moldova sunt legate prin şase poduri rutiere, trei poduri feroviare şi un baraj de acumulare, toate construite însă acum mai bine de 60 de ani.