Macrostabilitatea economică a României
Banca Naţională a României (BNR) atrage atenţia asupra riscurilor ce planează asupra economiei autohtone, într-un context internaţional plin de incertitudini.
Florentin Căpitănescu, 08.01.2016, 13:00
În 2015, condiţiile macroeconomice din România au fost stabile, susţine guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, potrivit căruia nu a fost nevoie ca instituţia sa să aibă intervenţii de anvergură. Accelerarea creşterii economice în a doua parte a anului trecut a fost susţinută de expansiunea consumului privat, pe fondul creşterii veniturilor populaţiei, al redresării activităţii de creditare, al reducerii impozitării directe şi al sporirii încrederii în economie, spune Mugur Isărescu. În pofida rezultatelor încurajatoare, Banca Centrală îndeamnă la prudenţă, într-un context internaţional fluid, cu o tensiune în creştere pe pieţe.
Mugur Isărescu: “În ciuda faptului că economia internaţională şi zona în care ne situăm nu au fost deloc stabile, indirect spunem că acesta este contextul în care trebuie să gândim şi viitorul. Există premisa ca leul (moneda nationala a Romaniei, n.red) să fie în continuare restabilit. Într-adevăr, influenţele externe pot să dezechilibreze situaţia. Volatilităţi mai mari, mişcări mai ample de capitaluri ne vor influenţa, ca şi până în prezent, şi pot crea dezechilibre temporare pe piaţă. Problema este să nu potenţăm asemenea mediu extern instabil”.
În plan intern, el i-a invitat pe politicieni să recurgă cu prudenţă la creşteri de venituri, mai ales într-un an electoral, cu locale şi legislative. Guvernatorul BNR a mai spus că o creştere a veniturilor cetăţenilor era inevitabilă – o referire la decizia Guvernului tehnocrat de la Bucuresti de a majora, din mai, salariul minim – , însă a criticat măsurile concomitente de relaxare fiscală, cum ar fi reducerea TVA şi a impozitului pe dividende.
Mugur Isărescu: “Eu cred că, în România, în condiţiile adâncirii integrării, a libertăţii mişcării forţei de muncă, creşterea salariilor este inevitabilă. Din acest motiv şi pentru că vedem această majorare de salarii ca pe un lucru pe care niciun guvern nu va putea să îl evite decât cu mari riscuri, şi politice, şi sociale, dar şi economice, am considerat că relaxarea fiscală este exagerată şi nu foarte prudentă”.
Pe de altă parte, BNR a decis menţinerea dobânzii-cheie la 1,75% pe an şi reducerea la 12% a ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit. Cele două măsuri – consideră analiştii economici – erau aşteptate, iar ele nu vor avea un impact major asupra creditelor, datorită abundenţei de lichidităţi de pe piaţă.