Liviu Dragnea, sfârşit de carieră

Dupa înfrângerea de la europarlamentare, PSD, la putere, mai primeşte o lovitură: liderul său, Liviu Dragnea, a fost condamnat definitiv la închisoare.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
Ştefan Stoica, 28.05.2019, 12:01

Liviu Dragnea, numărul
trei în statul român, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, dar
numărul unu din punct de vedere politic, ca lider al PSD, cel mai mare partid
din ţară, a fost condamnat definitiv la trei şi jumătate de închisoare şi
încarcerat. Judecătorii au menţinut sentinţa primită, în urmă cu aproape un an, în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia de Asistenţă Socială şi
Protecţia Copilului Teleorman. Dragnea se face vinovat de instigare la abuz în serviciu. În calitate de preşedinte al Consiliului
Judeţean Teleorman, el i-a determinat pe şefii Direcţiei amintite să angajeze
fictiv şi să menţină în funcţii două membre PSD care, deşi nu s-au prezentat la
serviciu, au încasat salarii ani de zile. Pentru deja fostul lider
social-democrat este a doua condamnare.

El mai primise doi ani de
inchisoare cu suspendare pentru frauda electorala la referendumul din 2012
privind demiterea fostului presedinte Traian Basescu. Această condamnare l-a
împiedicat să ocupe funcţia de prim-ministru după triumful electoral la legislativele
din 2016, când PSD a obţinut 45% din sufragii. Nu a condus oficial guvernul PSD
-ALDE constituit atunci, dar l-a controlat autoritar. A schimbat doi prim
miniştri care dădeau semne de nesupunere, pe primul prin moţiune de cenzură
introdusă împotriva propriului executiv, gest fără precedent în politica
românească. La fel a procedat şi cu legislativul. Iar mobilul său ar fi fost
fuga de puşcărie.

O spun preşedintele Klaus Iohannis, opoziţia de dreapta,
jurnalişti, observatori, analişti independenţi şi, nu în ultimul rând, oamenii
care au protestat constant, în ultimii doi
ani şi jumătate, împotriva modificărilor în cascadă aduse legilor
justiţiei şi Codurilor penal şi de procedură penală, prin ordonanţe de urgenţă
sau iniţiative legislative. Majoritatea acestor modificări aduc atingere
independenţei justiţiei şi periclitează lupta anticorupţie, au avertizat
instituţiile europene. Atunci când au probleme în justiţie, oamenii obişnuiţi
recurg la avocaţi.

Liviu Dragnea a avut o armată de avocaţi, dar din disperare
a încercat, spun criticii lui, şi altceva: să-şi subordoneze acele instituţii
care l-ar fi putut ajuta să scape de problemele din justiţie. El ar fi urmărit
să facă, la scară naţională, ceea ce făcea nestingherit în Teleorman, pe vremea
când era preşedintele Consiliului Judeţean. În astfel de judeţe sărace, lipsa
investitorilor transformă statul, prin instituţiile şi agenţiile sale locale,
în principal angajator. Iar lideri politici influenţi, cum a dovedit DNA că era
şi Dragnea, ajung să decidă totul, chiar şi angajări fictive.

Este esenţa
procesului care a dus la condamnarea lui Dragnea. Sarcastic, un ziarist aproape
că regreta că acesta a fost condamnat, pentru că – spunea el – ar fi fost
curios să vadă execuţia politică a lui Liviu Dragnea în propriul partid, după
eşecul electoral la europarlamentare. Unul, de altfel, uşor imputabil fostului
lider, care a atras asupra PSD furia votanţilor. Liviu Dragnea este oficialul
cu rangul cel mai înalt condamnat pentru corupţie în România postcomunistă.
Deschizător de drumuri a fost tot un social-democrat, fostul premier Adrian
Năstase.