Lituania, la preşedinţia Uniunii Europene
Promisiuni mai puţine, realizări mai multe – este motto-ul autorităţilor din Lituania, care a preluat, de la 1 iulie, preşedinţia semestrială a Uniunii Europene.
Roxana Vasile, 02.07.2013, 11:44
Lituania întoarce o nouă pagină, excepţională, a istoriei sale. Astfel califica presa de la Vilnius preluarea, de la 1 iulie, a preşedinţiei rotative semestriale a Uniunii Europene de către micul stat de la Marea Baltică. Tară de numai 3,2 milioane de locuitori care a aderat la Uniune în 2004, Lituania punctează mai multe premiere: începe prima sa preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene, dar şi prima a unui stat baltic, în condiţiile în care celelalte două vecine, foste sovietice – Letonia şi Estonia – vor prelua acest rol în prima jumătate a lui 2015, respectiv, în prima parte a lui 2018. In plus, preşedinţia lituaniană este prima a unei Uniuni cu 28 de ţări membre, odată cu aderarea Croaţiei la blocul comunitar.
Lituania este “pregătită” – afirma preşedinta Dalia Grybauskaitė, în timp ce presa naţională amintea că pe umerii ţării stă necesitatea adoptării unor decizii importante şi rapide, aşteptate în toată Europa. Contextul nu e simplu! Preşedinţia lituaniană va coincide cu perioada finală de mandat a Comisiei Europene şi a Parlamentului European, care se va reînnoi anul viitor, în mai.
In ceea ce priveşte agenda europeană, aceasta este foarte încărcată şi include şi afacerile neterminate moştenite de la celelalte preşedinţii. Potrivit site-ului EUobserver, vor trebui gestionate un număr record de dosare – 563, în majoritate economice.
Deşi nu este membră a zonei euro, Lituania a înregistrat mai mult succes din punct de vedere economic decât alte ţări ale Uniunii Europene în timpul crizei. De aceea, autorităţile de la Vilnius cred că ea va aduce o briză proaspătă în familia europeană. Pe de o parte, trebuie adoptate o serie de acte legislative pentru implementarea bugetului pe 2014-2020. Trebuie, totodată, abordate creşterea economică, stoparea curbei ascendente a şomajului şi consolidarea finanţelor publice, după cum trebuie continuate şi negocierile asupra acordului comercial cu Statele Unite ale Americii.
O atenţie aparte îi va fi acordată Parteneriatului estic, în cadrul unui summit din noiembrie, de la Vilnius, aşteptându-se, printre altele, parafarea acordului de asociere cu Republica Moldova şi o recomandare privind liberalizarea regimului vizelor pentru cetăţenii acestei ţări.
Nu în ultimul rând, primirea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen este văzută de oficialii lituanieni drept o chestiune dificilă. Mai devreme sau mai târziu, ea va fi rezolvată – spune Dalia Grybauskaitė – pentru că, deşi mai sunt unele chestiuni de finalizat, voinţă politică există. Comisia Europeană a comunicat problemele care mai trebuie rezolvate, aşa că România şi Bulgaria ştiu foarte bine ce au de făcut – conchid autorităţile de la Vilnius, care amintesc că, în acest dosar, este nevoie de acordul tuturor statelor membre, în condiţiile în care, pentru moment, unele din ele au rezerve.