Lege împotriva spălării banilor
Senatul României a adoptat, luni, o propunere legislativă privind prevenirea şi combaterea spălării banilor.
Bogdan Matei, 25.09.2018, 11:55
Îndelung aşteptată la Bruxelles şi dezbătută public la Bucureşti, o nouă formă a legii privind prevenirea și combatarea spălării banilor a fost adoptată de Senat, ca primă camera sesizată. Adoptarea devenise urgentă după ce, pe 29 august, Comisia Europeană a depus la Curtea de Justiție a Uniunii o acțiune împotriva Bucureștiului, fiindcă autorităţile nu au transpus în legislația națională directiva comunitară privind combaterea spălării banilor, deși aveau această obligație încă din iunie 2017.
În cazul unei condamnări, România riscă să i se aplice amenzi de milioane de euro, exact în timp ce va deține Președinția Consiliului Uniunii Europene, în prima jumătate a anului 2019 – îl avertizase, recent, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, social-democratul Victor Negrescu, pe președintele PSD și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea.
Surse politice, preluate de media, afirmă, de altfel, că Negrescu va avea, în curând, o întrevedere cu comisarul european pentru Justiție, Vera Jourova, tocmai pe tema combaterii spălării. La rându-i, premierul Viorica Dăncilă pledase pentru promovarea rapidă a legii. La baza acesteia stă un proiect avansat de Guvernul PSD-ALDE, căruia senatorii Puterii i-au adăugat amendamente neagreate de Executiv și contestate de Opoziția de dreapta.
O modificare a textului iniţial priveşte eliminarea articolului care se referă la persoanele expuse politic şi despre care preşedintele Comisiei juridice, senatorul şi fostul ministru PSD al Justiţiei, Robert Cazanciuc, a spus că este evident neconstituţional.
Un alt amendament admis propune măsuri de precauţie în momentul în care se efectuează o tranzacţie ocazională a cărei valoare este de cel puţin 15.000 de euro, indiferent dacă tranzacţia se efectuează printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni care par a avea o legătură între ele.
Proiectul mai prevede că societățile cu acțiuni la purtător au un an și jumătate la dispoziție să efectueze conversia la acțiuni nomitative (la vedere), iar în caz contrar vor fi dizolvate. În context, analiştii amintesc şi că, încă din vară, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, precizase că proiectul de lege potrivit căruia românii din străinătate ce trimit acasă peste 2.000 de euro trebuie să le justifice provenienţa nu urmăreşte confiscarea banilor care depăşesc această sumă. El a precizat că este vorba despre transpunerea în legislaţia naţională a unei directive europene.
În caz contrar, România ar risca să primească amenzi zilnice – a mai spus ministrul. În aprilie, într-o dezbatere pe aceeaşi temă, el subliniase că banii trimişi în ţară de românii din diaspora provin din muncă cinstită. Un studiu al Băncii Mondiale relevă că, anul trecut, românii care muncesc în străinătate au trimis în ţară circa 4,9 miliarde de euro.