Justiţie şi stat de drept
Deopotrivă la Bucureşti şi Bruxelles, marţi s-au auzit noi pledoarii pentru consolidarea statului de drept şi continuarea luptei anticorupţie în România.
Bogdan Matei, 21.02.2018, 12:15
O
tensiune surdă prefaţează, la Bucureşti, prezentarea, promisă pentru joi seară,
de către ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a evaluării activităţii din
parchetele general, anticorupţie şi antimafia.
Reflectoarele presei sunt
aţintite mai ales asupra procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi. În
ochii unora, eroină a luptei pentru asanarea societăţii la vârf, d-na Kovesi e,
în schimb, marota politicienilor cu probleme în justiţie şi a suporterilor lor
din mass-media. Demisia sau demiterea ei, spun criticii, ar fi singura soluţie
onorabilă, după ce investigatorii din subordine au fost acuzaţi că ar fi
încercat să fabrice probe împotriva unor figuri exponenţiale ale PSD,
vioara-ntâi a guvernării în ultimii aproape şase ani.
Acuzaţiile cele mai
vehemente vin, însă, insistă apărătorii d-nei Kovesi, din partea unor
politicieni deja condamnaţi în primă instanţă pentru fapte de corupţie probate
de procurori.
Nişte penali – i-a numit, săptămâna trecută, preşedintele Klaus
Iohannis, care şi-a reafirmat încrederea în DNA şi în şefa acesteia. Marţi, el
a apreciat că, pentru o naţiune care aspiră la un viitor demn, legea şi
independenţa celor care se afla în slujba justiţiei nu sunt negociabile şi nici
tranzacţionabile. Este mesajul transmis de preşedinte absolvenţilor
Institutului Naţional al Magistraturii, pe care i-a asigurat că au din partea
sa ‘deplina susţinere’ în îndeplinirea misiunii lor. Învestirea lor în funcţie,
a adăugat şeful statului, survine într-un moment în care actul de justiţie este
pus la îndoială public tocmai de acele persoane care sunt chemate să răspundă
în faţa legii. Această tentativă nu trebuie, însă, să-i abată pe magistraţi de
la principiile constituţionale ale legalităţii, imparţialităţii şi egalităţii -
a conchis preşedintele.
Continuarea luptei anticorupţie şi consolidarea
statului de drept în România îi preocupă, în egală măsură, pe responsabilii
comunitari de la Bruxelles. E ceea ce i-a transmis, tot marţi, preşedintele
Parlamentului European, Antonio Tajani, noului premier român, Viorica Dăncilă.
El chiar i-a propus fostei sale colege, eurodeputată înainte de a prelua, în
ianuarie, şefia Guvernului de la Bucureşti, să vină în plenul Legislativului
comunitar, pentru a vorbi despre proiectele României. Invitaţia survine după ce
d-na Dăncilă nu şi-a ascuns nemulţumirea că ministrului Toader nu i s-a permis
să ia cuvântul la dezbaterile de luna aceasta din Parlamentul European asupra
modificărilor pe care coaliţia PSD-ALDE vrea să le aducă legilor justiţiei şi
despre care opoziţia de dreapta şi societatea civilă spun că sunt menite să
stopeze lupta anticorupţie şi să subordoneze magistraţii.
Recent, şi preşedintele
Consiliului European, Donald Tusk, sublinia că
anticorupţia şi statul de drept rămân esenţiale pentru ca românii să
poată beneficia în continuare pe deplin de oportunităţile oferite de calitatea
de cetăţeni ai Uniunii Europene.