Justiţia română şi anticorupţia

Decidenţii politici de la Bucureşti încearcă să modifice legislaţia penală astfel încât aceasta să nu încalce Constituţia, dar nici să nu pună frână luptei anticorupţie.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
Bogdan Matei, 06.04.2017, 13:00

Învestit
pe 23 februarie, actualul ministru român al Justiţiei, Tudorel Toader, a fost
dintru început considerat cel care va trebui să repare gravele prejudicii de
imagine produse coaliţiei PSD-ALDE de predecesorul său, impopularul Florin
Iordache. Percepută de opinia
publică, de presă, de opoziţia de dreapta de la Bucureşti şi de partenerii
occidentali ai României drept o tentativă de a slăbi ritmul luptei anticorupţie
şi de a exonera de răspundere penală personaje influente din politică şi
administraţie, încercarea lui Iordache de a modifica, prin ordonanţă de
urgenţă, Codurile Penale a scos în stradă, astă-iarnă, sute de mii de
protestatari.

Jurist neînregimentat politic, profesor universitar şi fost
judecător la Curtea Constituţională, Toader n-a ezitat să ia decizii care vin
în răspăr cu aşteptările majorităţii parlamentare.
Săptămâna trecută, el a anunţat că auditul extern pe care ministerul Justiţiei
îl va dispune la Parchetul General, Direcţia Naţională Anticorupţie şi cea de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism urmăreşte
o radiografiere a activităţii acestor instituţii, care n-a mai fost făcută de
peste un deceniu. Pe de altă parte, însă, ministrul n-a cerut plecarea din
funcţie a procurorului general, Augustin Lazăr, şi a şefei DNA, Laura Codruţa
Koveşi, percepuţi de opinia publică vârfurile de lance ale luptei anticorupţie,
dar consideraţi de mulţi social-democraţi şi liberal-democraţi fondatori ai
aşa-numitei republici a procurorilor, în care drepturile omului ar fi metodic
încălcate. Iar miercuri ministerul Justiţiei a dat aviz negativ modificărilor
aduse în parlament proiectului de lege privind conflictul de interese.

Comisia
juridică a Camerei Deputaţilor admisese modificări ale articolelor din Codul
Penal, astfel că sintagma ”conflict de interese” era înlocuită cu
folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane”. De asemenea,
pentru ca angajarea rudelor sau a altor apropiaţi ai unui funcţionar public să
constituie infracţiune, trebuia să fi fost pricinuit un prejudiciu de interes
public.

În plus, Toader a explicat că instituţia pe care o conduce are o
iniţiativă legislativă care se referă şi la modificarea prevederilor legate de
abuzul în serviciu. Aceasta nu impune un prag valoric al prejudiciului pentru
respectiva infracţiune, ci lasă instanţei de judecată decizia de aplicare a
pedepsei.

Proiectul de lege privind modificarea Codurilor penal şi de procedură
penală, elaborat de ministerul Justiţiei, conform deciziilor Curţii
Constituţionale, va fi supus dezbaterii publice.

Premierul Sorin Grindeanu a
anunţat că că i-a cerut lui Toader ca, în următoarele 30 de zile, să discute cu
toate părţile interesate înainte de a solicita avizul Guvernului pentru acest
proiect de lege.