Înzestrarea Armatei şi industria naţională de apărare

Înzestrarea Armatei române în următorul deceniu şi implicarea industriei naţionale de apărare în acest proces au fost principalele teme pe agenda şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării

România Internațional, 02.08.2017, 12:19

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat, marţi,
Planul de înzestrare a Armatei României pentru următorii 10 ani, în valoare de
aproape 10 miliarde de euro. Documentul fusese retras de pe ordinea
de zi a precedentei şedinţe CSAT din 4 iulie întrucât nu respecta Acordul
politic naţional de alocare a 2% din Produsul Intern Brut pentru Apărare,
asumat, la începutul anului 2015, de toate partidele politice, la iniţiativa
şefului statului, Klaus Iohannis.

Forma revizuită a
Planului presupune o planificare multianuală a programelor de înzestrare, în
concordanţă cu prevederile Strategiei de înzestrare a Armatei României şi ale
Programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei române până în anul 2026, se arată în comunicatul final al
Administraţiei Prezidenţiale. Armata României trebuie să beneficieze de o
alocare coerentă şi susţinută a resurselor întrucât subfinanţarea în Apărare ar
afecta într-un mod grav îndeplinirea misiunilor de bază şi capacitatea
operaţională, precizează documentul. Administraţia Prezidenţială aminteşte că, în luna mai a acestui an, Parlamentul de la Bucureşti a aprobat
iniţierea procedurilor de atribuire a contractelor aferente pentru opt programe
majore de înzestrare a armatei, care depăşesc 100 de milioane de euro fiecare.
Pentru realizarea
acestor programe, cu fonduri multianuale planificate va fi implicată şi
industria naţională de apărare, care trebuie să-şi modernizeze şi să-şi
dezvolte capacităţi militare de producţie.

Potrivit ministrului
apărării, Adrian Ţuţuianu, printre aceste programe se numără achiziţionarea de
sisteme de rachete Patriot din SUA şi a altor 36 de avioane multirol F16.
Ţuţuianu declara recent că realizarea acestui program de achiziţii va întări capacitatea
de apărare a României, va consolida flancul estic al NATO şi va dezvolta şi
întări Parteneriatul Strategic dintre România şi Statele Unite, care a
aniversat, anul acesta, două decenii. Costul estimativ al rachetelor Patriot,
inclusiv suportul tehnic şi echipamentele pe care ar urma să le achiziţioneze
Bucureştiul, este de 3,9 miliarde de dolari.

Potrivit Ministrului Apărării,
celelalte programe vizează achiziţia de corvete
multifuncţionale, sisteme de instalaţii mobile de lansare rachetă antinavă,
transportoare blindate pentru trupe 8×8 şi 4×4, sisteme de rachetă sol-aer cu
bătaie mare ASAM, sistem integrat de arme SHORAD, sistem lansator multiplu de
rachete cu bătaie mare, precum şi modernizarea unor
maşini de luptă.