Instituţia Parchetului European
20 de state membre ale Uniunii Europene vor avea, din 2020, un Parchet comun, specializat în investigarea infracţiunilor financiare.
Bogdan Matei, 06.10.2017, 11:50
„Criminalii ignoră frontierele şi a venit momentul să-i oprim, oferindu-le procurorilor instrumentele care le lipseau pentru a-i combate transfrontalier” – au rezumat comisarii europeni pentru Justiţie, Vera Jourova, şi, respectiv, Buget, Günther Oettinger, raţiunile înfiinţării unui Parchet comunitar. Subiect de negocieri încă din 2013 şi lansată odată cu votul de joi, din Parlamentul European, noua instituţie va deveni operaţională în 2020 şi va fi specializată în investigarea infracţiunilor financiare, precum fraudele cu subvenţii europene. Noul Parchet va avea competenţe în 20 dintre ţările membre ale Uniunii Europene, între care şi România.
Mari, ca Germania şi Franţa, sau mici, precum statele baltice, din sud, ca Portugalia, sau din nord, ca Finalnda, cele 20 au consimţit să participe la o aşa-numită cooperare consolidată” în combaterea fraudelor. Alte ţări membre, precum Olanda, Suedia ori Ungaria, s-au declarat reticente faţă de crearea noii instituţii, dar nu au exclus să i se ralieze ulterior. În mod concret, Parchetul European va avea un sediu central la Luxemburg, unde vor lucra procurori trimişi de statele participante, şi birouri descentralizate în fiecare dintre acestea.
Proiectul votat de eurodeputaţi nu prevede şi crearea unor tribunale penale comunitare, astfel că autorii fraudelor detectate de investigatorii comunitari vor fi trimişi în faţa unor instanţe naţionale. Fost procuror şi ministru al Justiţiei la Bucureşti, actuala eurodeputată Monica Macovei şi-a legat numele de înfiinţarea de acum celebrei Direcţii Naţionale Anticorupţie din ţară şi a fost unul dintre promotorii cei mai insistenţi ai înfiinţării noului Parchet European. Graţie acestuia, spune ea, frauda cu bani europeni va fi mai bine şi mai rapid” investigată.
Potrivit doamnei Macovei, Procurorul European va strânge probe din fiecare stat membru implicat în frauda transfrontalieră. De exemplu, pentru percheziţii în România se va urma legea română, pentru interceptări în Germania – legea germană, pentru audieri sau alte investigaţii în alte ţări se va respecta legea acelor state membre. Toate aceste probe obţinute în diferite state vor fi, însă, admisibile şi valabile în instanţa care va judeca dosarul. În cazurile de condamnare, în urma anchetelor Procurorului European, se vor confisca banii furaţi din buzunarele noastre” – mai afirmă eurodeputata română.
Ea aminteşte că fraudele în Uniunea Europeană însumează 50 de miliarde de euro în fiecare an. În plus, la unison cu responsabili din executivul comunitar şi cu oameni politici din alte state membre, doamna Macovei pledează pentru extinderea atribuţiilor viitorului Parchet în combaterea altor ameninţări majore la adresa întregii Europe – terorismul şi criminalitatea organizată.