Îngrijorări privind preţul energiei
În România au intrat în vigoare măsuri de plafonare a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale, ceea ce atenuează, însă, în mică măsură temerile oamenilor.
Roxana Vasile, 02.11.2021, 11:44
De la 1 noiembrie, în România sunt plafonate preţurile la
energie electrică şi gaze naturale, pe fondul liberalizării, de la 1 iulie, a pieței
de resort, concomitent cu creșterile exorbitante la nivel internațional.
Totodată, până pe 31 martie anul viitor, unele facturi sunt compensate parţial.
Concret, pentru consumatorii casnici, preţul final al energiei electrice se
plafonează la 1 leu/kWh (circa 20 de eurocenți), iar cel al gazelor naturale la
37 de bani/kWh (circa 7 eurocenți). Atât populaţia, cât şi spitalele,cabinetele medicilor de
familie, unităţile de învăţământ, întreprinderile mici şi mijlocii, ONG-urile
sau bisericile vor beneficia și de compensări. De pildă, pentru a fi
eligibili, consumatorii casnici trebuie să se încadreze într-un anumit consum maxim
lunar, în timp ce IMM-urile vor plăti doar preţul de furnizare a energiei, fără
taxele de distribuţie sau transport.
Între timp, unii primari caută soluţii
alternative pentru a mai reduce din costurile cu energia. La Mangalia, oraș-stațiune
de pe litoralul la Marea Neagră, centralele termice trec pe combustibil lichid
uşor, care are un preţ semnificativ mai mic decât gazul natural, iar
tehnologiile de producţie şi exploatare s-au îmbunătăţit în ultimii ani – după
cum explică viceprimarul Dragoş Angelescu: ʺFuncţionează totul în
regulă pe combustibil lichid uşor, pe CLU. Până la sfârşitul săptămânii,
probabil, toate centralele care deservesc populaţia vor fi puse în funcţiune cu
combustibil lichid uşor şi toată lumea va avea agent termic în calorifere.ʺ
Nu toate primăriile au, însă, la îndemână soluții salvatoare. Lor, Guvernul
interimar de la București le-a promis sprijin financiar rapid din Fondul de
rezervă, pentru a acoperi o parte din banii necesari subvenţionării preţului
majorat al gigacaloriei. Nici nu a venit iarna și, deja, unele oraşe racordate
la rețelele publice de termoficare au dificultăţi în furnizarea căldurii şi
apei calde din cauza scumpirilor consistente sau a datoriilor acumulate. Este
cazul, de exemplu, al Timișoarei, unul din cele mai bogate orașe ale
țării, unde peste 50 de mii de locuințe și aproape toate spitalele au rămas,
mai multe zile, fără apă caldă și căldură, din cauza datoriilor către
furnizorul de gaze. Însăși capitala București, unde rețeaua publică de aprovizionare
cu agent termic lasă de dorit, se numără printre orașele unde, în această
iarnă, preţul căldurii şi al apei calde va fi dublu față de anul trecut,
singura scăpare fiind ca municipalitatea să mărească subvenţia pe care o
acordă. Una peste alta, dacă unii români tremură, deja, de frig, cu toții
tremură, în schimb, de frică la gândul că iarna care se apropie va fi foarte
complicată.