Inflaţie şi buget
Ministrul finanţelor, Ioana Petrescu, dă asigurări că bugetul României pe 2015 va fi definitivat la jumătatea lunii ianuarie.
Roxana Vasile, 07.11.2014, 13:18
În ultimele săptămâni, guvernul de la Bucureşti a făcut o serie de anunţuri legate de majorări de venituri. Pensiile vor creşte începând cu 1 ianuarie 2015. La fel şi salariile personalului din sistemul sanitar, banii alocaţi copiilor instituţionalizaţi sau persoanelor vârstnice aflate în centre de îngrijire. Toate aceste sume se vor regăsi în cheltuielile anului viitor. Cum şi din ce surse vor fi acoperite? Calendarul electoral impus de alegerile prezidenţiale a împiedicat elaborarea, încă, a unei schiţe de buget pe 2015, spre nemulţumirea opoziţiei de dreapta care acuză actualul guvern social-democrat de lipsă de viziune.
Într-un interviu pentru Radio România Actualităţi, ministrul finanţelor, Ioana Petrescu, a furnizat o serie de explicaţii menite să contrazică, însă, astfel de alegaţii: Proiectul de buget pe anul 2015 se va lucra împreună cu Fondul Monetar la începutul lunii decembrie, la nivel tehnic. El va fi însuşit de posibilul nou guvern şi de posibilul nou premier foarte probabil în ianuarie 2015 şi asta, pentru că Fondul Monetar insistă să vină în misiune oficială în ianuarie 2015 ei au politica să nu negocieze sau să semneze scrisori de intenţie cu guverne interimare. Cum ştim, e posibil să existe un alt guvern şi, ca atare, ei vor să vină la mijlocul lunii ianuarie, deci în jur de 13 ianuarie. Din ultimele discuţii cu ei, bugetul pe 2015 urmează să fie definitivat în jurul acelei date.”
Prim-vicepreşedintele PDL, Cătălin Predoiu, susţine, în schimb, că guvernul ar amâna prezentarea în Parlament a bugetului pentru a masca problemele create de tăierea investiţiilor. ”Prin eliminarea investiţiilor de stat, a investiţiilor guvernamentale din buget, din politicile economice ale guvernului, la un nivel minim, se compromite orice posibilitate de creştere economică în 2015.”
Reducerea investiţiilor publice reprezintă unul din factorii care au făcut Comisia Europeană să revizuiască în jos prognoza de creştere economică a României, care ar urma să nu depăşească 2% la finele lui 2014.
O astfel de măsură a condus la slăbirea creşterii economice – spune şi guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, în opinia căruia aceasta ar putea avea, totuşi, şi un revers benefic: coroborată cu măsuri de combatere a corupţiei şi a evaziunii fiscale, ar fi un semn al eficientizării cheltuielilor publice, în condiţiile în care lupta anti-corupţie nu este doar o problemă de moralitate, ci şi de eficienţă economică. Şi tot din partea Bancii Naţionale a României au venit veşti încurajatoare în privinţa inflaţiei. Potrivit calculelor, aceasta ar urma să scadă de la 2,2 la 1,5% anul acesta şi de la 3 la 2,2% anul viitor.