Incertitudini la Chişinău

”Ar fi ilogic şi iresponsabil ca Banca Mondială
să transfere în bugetul Moldovei banii acţionarilor săi prin uşa din faţă, în
timp ce există riscuri ca sume şi mai mari de bani publici să fie pierdute prin
uşa din dos, din cauza fraudelor şi corupţiei din sectorul bancar” – a
declarat, casant, directorul Băncii pentru Republica Moldova, Alex Kremer, care
a anunţat că statul ex-sovietic, majoritar românofon, nu va mai primi sprijinul
bugetar de 45 de milioane de dolari planificat pentru 2015.

Şi Uniunea Europeană
a avertizat că ar putea tăia, la rându-i, banii pentru reforma justiţiei, din
cauza neonorării angajamentelor pe care şi le-au asumat autorităţile. Acestea au
blocat pachetul de legi privind reorganizarea Comisiei Naţionale de
Integritate, menit să-i asigurare independenţa, prin excluderea controlului
politic. ”Sunt foarte dezamăgit – a mărturisit şeful Delegaţiei UE la
Chişinău, Pirkka Tapiola. În aceste condiţii, avertizează analiştii, în mai
puţin de două luni, Republica Moldova ar putea intra în incapacitate de plată. Mai
grav e că, momentan, nimeni nu administrează dezastrul, fiindcă republica nu
mai are guvern. Acuzat că şi-a falsificat diploma de bacalaureat, premierul
Chiril Gaburici a demisionat acum o săptămână, iar plecarea a antrenat-o şi pe
aceea a întregului Cabinet. Cu prerogative drastic limitate, miniştrii mai
girează doar afaceri curente, până la instalarea unei noi echipe executive.

Nicăieri
ca la Bucureşti nu e mai mare decepţia faţă de această canonadă de veşti
proste. Avocat consecvent şi energic al aspiraţiilor europene ale Chişinăului,
România şi-a trimis ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, să pledeze pentru
constituirea rapidă a unui nou guvern. Aurescu a apreciat că o nouă coaliţie
guvernamentală ar avea rolul de a garanta angajamentul pro-european ferm, de a
continua reformele democratice, în consens cu aşteptările exprimate de cetăţeni,
şi de a asigura stabilitatea republicii. Miercuri, el a fost primit
de preşedintele Nicolae Timofti, prilej cu care a subliniat importanţa
stabilităţii politice, ca premisă esenţială a avansării pe calea reformelor şi
a integrării europene.

Grav discreditaţi de bilanţul guvernării Gaburici, liderii coaliţiei
guvernamentale minoritare, formată din liberal-democraţi şi democraţi, au
evocat cooptarea din nou în
Executiv
a celei de-a treia formaţiuni pro-europene reprezentate in Parlament, Partidul Liberal.Ar fi, cred analiştii,
un colac de salvare. Fiindcă liberalii sunt, în spectrul politic de la
Chişinău, cei mai decişi promotori ai valorilor europene, ai apropierii de
Bucureşti şi ai luptei anticorupţie, pentru a cărei reuşită n-au ezitat să
ceară, acum câteva luni, aducerea unui procuror general din România.