În discuţie, spaţiul Schengen

Aderarea României la spaţiul Schengen a devenit o temă comună în discuţiile pe care înalţii oficiali de la Bucureşti le au în capitalele europene.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
Florentin Căpitănescu, 24.09.2013, 11:59

România a primit, din nou, confirmarea că respectă, integral, condiţiile tehnice ale aderării la spaţiul Schengen. De această dată a făcut-o Finlanda, prin vocea premierului său, Jyrki Katainen, după întalnirea pe care a avut-o, la Helsinki, cu omologul său român, Victor Ponta. Totuşi, a precizat oficialul finlandez, înainte de a-şi prezenta poziţia oficială, autorităţile de la Helsinki vor să analizeze, asemenea altor cancelarii europene, concluziile raportului Comisiei Europene privind evoluţia justiţiei în România.

La rându-i, premierul Ponta a subliniat că Bucureştiul se aşteaptă, în curând, la un răspuns pozitiv privind intrarea în spaţiul de liberă circulaţie, care ar putea veni odată cu reuniunea miniştrilor comunitari de interne şi justiţie, din decembrie. Ponta a spus că aderarea României şi Bulgariei vecine la spaţiul Schengen se va face, probabil, în două etape, începând cu deschiderea frontierelor aeriene. De asemenea, şeful Executivului de la Bucureşti a reiterat că poziţiile exprimate pe tema aderării României au şi un adânc substrat politic, în funcţie de evoluţiile interne din terţe ţări comunitare.

Această idee a fost evidenţiată şi în reacţia pe care diplomaţia româna a avut-o, recent, la rezervele exprimate de ministrul francez de interne, Manuel Valls, faţă de aderarea Bucureştiului, de la 1 ianuarie 2014. Modul lăudabil în care oficialii români se zbat pentru intrarea în Schengen – considerată o prioritate absolută pe agenda politicii externe – nu este deloc întâmplător. Refuzurile, fie ele şi diplomatice, din ultimii doi ani şi jumătate au provocat dezamăgiri în lanţ la Bucureşti, în condiţiile în care, tehnic, acestuia nu i se poate imputa nimic. Relaţia directă pe care membrele mai vechi ale UE au creat-o – într-un mod artificial, suţine Bucureştiul – între aderarea la Schengen şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) dezavantajează, fără niciun dubiu, România, ale cărei reforme în justiţie sunt departe de a fi convingătoare.

Pe de altă parte, consideră unii analişti autohtoni, toate guvernele care s-au succedat în ultima vreme la Bucureşti au vânat intrarea în Schengen – un trofeu care ar putea fi speculat în jocurile politice interne. În spatele aderării, mai cred aceştia, reformele nereuşite din ultimii ani, în special cele economice, ar putea fi digerate mai uşor de populaţie, chiar şi pe o unitate mică de timp.