Guvernul ține cheltuielile sub control
Măsurile de austeritate anunţate de noul Guvern de la Bucureşti provoacă primele proteste.
Bogdan Matei, 31.12.2020, 11:33
Anticipată de mulţi, rigoarea de contabil a noului premier, liberalul Florin Cîţu, fost şef la Finanţe, a fost confirmată la nici o săptămână de la învestire. Guvernul său de coaliţie, PNL-USR+-UDMR, a decis, miercuri, prin ordonanţă de urgenţă, că salariile angajaţilor plătiţi de stat nu vor mai creşte anul viitor. Sunt plafonate la nivelul din această lună şi sporurile, compensaţiile, primele şi indemnizaţiile de hrană sau merit. Decizia vizează întreg personalul din administraţia publică centrală şi locală, inclusiv persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică şi funcţii asimilate acestora. Ordonanţa mai prevede că se amână cu încă un an plata aşa-numitelor pensii speciale, ce nu respectă principiul contributivităţii, pe care ar urma să le primească primarii. Guvernul a adoptat aceste hotărâri pentru a menţine cheltuielile sub control şi a creşte investiţiile – a explicat primul-ministru Cîţu. El şi-a propus în 2021 o ţintă de deficit bugetar de 7% din Produsul Intern Brut, iar ordonanţa de urgenţă reprezintă o economie la buget de 17,6 miliarde de lei (echivalentul a peste trei miliarde de euro). Actul normativ mai prevede şi măsuri care vin în sprijinul companiilor din domeniul HoReCa şi continuă plata şomajului tehnic şi a 41,5 procente din salariul personalului ce este menţinut la lucru.
Printr-o altă ordonanţă de urgenţă, Executivul de la Bucureşti a prelungit cu încă trei luni perioada în care debitorii afectaţi de efectele pandemiei de COVID-19 pot cere băncilor amânarea plăţii ratelor, până la maximum nouă luni. Din opoziţie, preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Vasile Dâncu, apreciază că echipa Cîţu exercită o guvernare antisocială. El spune că toate asigurările pe care partidele aflate acum la guvernare le-au dat românilor în campania electorală, potrivit cărora populaţia nu va suferi suplimentar în această criză, au fost doar vorbe goale. Independent de jocurile politice, sindicaliştii din domeniul sănătăţii le-au transmis guvernanţilor că această plafonare a salariilor îi va sancţiona chiar pe angajaţii care luptă în prima linie cu pandemia.
Nemulţumiţi de îngheţarea veniturilor sunt şi angajaţii din ministerul de Interne, iar reprezentanţii sindicatelor i-au transmis, prompt, acest lucru ministrului de resort, Lucian Bode. Grefierii, la rândul lor, au anunţat proteste, atât în faţa sediului ministerului de Interne din Bucureşti, cât şi a jumătate dintre prefecturile din ţară. Iritarea din societate e amplificată şi de recentul anunţ al Autorităţii Electorale Permanente că partidele politice vor cere rambursarea unor cheltuieli făcute la alegerile parlamentare din acest an de circa 167 de milioane de lei (peste 30 milioane de euro), ceea ce înseamnă de aproape patru ori mai mult față de scutinul parlamentar din 2016. Or, luna aceasta, la legislative, n-a mers la urne nici o treime din electorat şi doar 9% dintre români spun că au încredere în partide, ceea ce face tot mai îndoielnică legitimitatea acestora.