Guvernul îşi continuă mandatul
Imediat după ce a supravieţuit, marţi, încă unei moţiuni de cenzură, Guvernul tripartit de la Bucureşti a anunţat că una dintre priorităţile sale e încheierea unui nou acord cu FMI.
Bogdan Matei, 30.09.2015, 13:10
Instalat
la şefia Executivului de la Bucureşti în primăvara lui 2012, social-democratul
Victor Ponta a supravieţuit, marţi, fără emoţii, celei de a patra moţiuni de
cenzură depusă împotriva sa de Opoziţie. A fost, de data aceasta, o moţiune mai
curând atipică, menită să sancţioneze nu atât erorile tehnice ale guvernării,
ci problemele penale ale premierului însuşi.
Iniţiatorii liberali au afirmat că
acuzaţiile procurorilor DNA la adresa lui Ponta – fals în înscrisuri,
complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani – nu-i mai permit acestuia
să semneze acte normative sau să gireze bugetul ţării şi că trimiterea în
judecată a primului-ministru afectează grav credibilitatea României. Alături de
fostul senator PSD Dan Şova, Ponta e acuzat de implicarea, pe cand era avocat,
în ilegalităţile prin care statul a fost
prejudiciat cu peste 16 milioane de euro la companiile energetice de la
Rovinari şi Turcen. Dar,
de pe 5 iunie, când DNA a anunţat public începerea urmăririi penale, premierul
a respins categoric atât acuzaţiile procurorilor, cât şi cererile repetate ale
Opoziţiei şi ale preşedintelui Klaus Iohannis de a-şi da demisia.
De altfel
previzibil şi anticipat de mai toţi comentatorii, eşecul moţiunii intitulate
‘Alege între România şi Ponta, un premier compromis. Demite-l pe Victor Ponta!’
îi acordă acestuia un răgaz confortabil să-şi continue mandatul. Fiindcă
Opoziţia nu va mai putea depune un document similar decât în sesiunea
parlamentară din primăvara anului viitor. Pentru a fi adoptată de Parlament,
moţiunea avea nevoie de votul favorabil exprimat de cel puţin 276 de senatori
şi deputaţi, adică jumătate plus unu din
numărul total al aleşilor. N-a adunat decât 207 sufragii pentru şi 8
împotrivă, fiindcă, după ce şi-au reiterat
susţinerea pentru echipa executivă, parlamentarii arcului guvernamental,
PSD-UNPR-ALDE, au rămas rămas în bănci, refuzând să voteze.
Odată confirmată menţinerea miniştrilor în funcţii,
titularul de la Finanţe, Eugen Teodorovici, a anunţat că România va cere în mod
oficial FMI încheierea unui nou acord de împrumut. Negocierile, a precizat el,
se vor concentra asupra reformelor structurale şi nu a menţinerii deficitului
bugetar.Ultimul acord, de tip preventiv, încheiat de România cu FMI în
2013, în valoare de două miliarde de euro, a
expirat sâmbătă. Scopul acestuia a fost de a proteja
economia românească de eventuale şocuri pe pieţele externe.
De la declanşarea
crizei economice, în 2009, şi până în prezent, România a încheiat trei acorduri
consecutive de împrumut cu FMI şi UE, care au servit ca o ancoră pentru
politicile guvernamentale în domeniile bugetului, privatizării companiilor de
stat şi stabilităţii macroeconomice. În prima parte a acestui an, autorităţile
române au adoptat, însă, un amplu pachet de reduceri de taxe prin noul Cod
Fiscal, iar atât banca centrală de la Bucureşti şi Consiliul Fiscal, cât şi
reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale au criticat acest
demers, ceea ce a provocat o anumită răceală în relaţiile dintre Guvern şi
Fond.