Guvernul, între moţiune şi ordonanţe
Cel dintâi guvern monocolor liberal din România post-comunistă trebuie să treacă, astăzi, testul unei moţiuni de cenzură.
Bogdan Matei, 05.02.2020, 13:00
La
trei luni de la învestire, Cabinetul naţional-liberal condus de Ludovic Orban
îşi joacă, astăzi, supravieţuirea, la votul asupra moţiunii de cenzură introduse
de PSD şi UDMR.
Şeful interimar al social-democraţilor, Marcel Ciolacu, se
declară convins că moţiunea va fi adoptată de senatori şi deputaţi. Sunt
necesare minimum 233 de voturi favorabile, adică jumătate plus unu din numărul
total al aleşilor, iar textul moţiunii a fost semnat de numai 208 parlamentari
PSD şi UDMR.
Sub titlul ‘Guvernul Orban/PNL -
privatizarea democraţiei româneşti’, aceştia acuză
Guvernul de încălcarea principiilor democratice, prin angajarea răspunderii pentru
alegerea primarilor în două tururi de scrutin, cu doar câteva luni înaintea
localelor. Echipa Orban ar trebui demisă de urgenţă, fiindcă a încălcat
deciziile Curţii Constituţionale şi recomandările instituţiilor europene, din
raţiuni politice şi nu în interesul cetăţenilor – mai acuză stânga.
Susţinuţi
de partenerii lor din USR sau PMP, liberalii insistă că revenirea la alegerea
primarilor în două tururi le conferă acestora un plus de legitimitate şi
reprezentativitate şi e dorită de 80% dintre români.
Premierul
Ludovic Orban spune că moţiunea de cenzură nu va trece de Parlament fiindcă,
potrivit evaluărilor sale, nu există numărul suficient de senatori şi deputaţi
care să susţină demersul. Cabinetul e pregătit, însă, şi pentru scenariul
înfrângerii la votul de azi. Aşa că, noaptea trecută, a adoptat un set de
ordonanţe de urgenţă, pe care care un guvern demis, cu prerogative restrânse,
nu le-ar mai putea promova. Una dintre acestea introduce reguli noi pentru
posibile alegeri parlamentare anticipate, reduce termenul de convocare a
scrutinului de la 90 la 45 de zile, reglementează votul pe liste suplimentare
la nivel naţional şi votul timp de trei zile în străinătate. Numărul parlamentarilor
care îi vor reprezenta pe tot mai numeroşii românii din diaspora se dublează şi
ajunge la 12.
Comentatorii spun că dreapta, deja favorită netă în sondajele privind
intenţiile de vot la parlamentare, îşi maximizează, astfel, şansele. Fiindcă
diaspora e consecvent ostilă PSD, mai ales după ce, prin organizarea
defectuoasă, guvernele de stânga au împiedicat-o să voteze normal în anii
trecuţi.
Căderea Guvernului Orban ar fi şi un prim
pas spre declanşarea de alegeri legislative anticipate, aşa cum doresc PNL şi
USR, precum şi preşedintele Klaus Iohannis, în condiţiile în care scrutinul la termen e
programat în toamnă. Pentru convocarea acestora, Parlamentul ar trebui
să respingă două propuneri de premier desemnat.
Analiştii spun că resetarea
Legislativului e necesară, pentru că actuala configuraţie, cu PSD la circa 40%
şi PNL la numai 22 de procente, nu mai reflectă opţiunile din prezent ale
electoratului.