Guvernul a aprobat Bugetul pe 2023

Cabinetul de al București condus de liberalul Nicolae Ciucă a aprobat proiectele de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2023.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
Mihai Pelin, 09.12.2022, 11:16

Bugetul de stat şi bugetul asigurărilor de
stat sunt în aceste zile în dezbătare în Parlamentul de la București, după ce au
fost adoptate de Guvern. Finanţele statului se bazează anul viitor pe o
creştere economică de 2,8% şi o creştere de venituri de 14% care, la rândul ei,
se bazează pe expansiunea PIB-ului. Deficitul bugetar este prognozat să
crească cu aproape 4,4% din PIB. Principala noutate este creşterea la 2,5%
a bugetului apărării. Proiectul va permite şi majorarea pensiilor cu
12,5%, un salariu minim pe economie de 3.000 de lei (cca.610 euro) şi acordarea
unui ajutor financiar celor cu pensii de până la 3.000 de lei.

Ministrul de
finanţe, Adrian Câciu, a anunţat care ministere au primit mai mulţi bani şi
care mai puţini. Instituţii care au alocări
mai mari faţă de anul 2022, avem Ministerul Agriculturii 25,2 miliarde de lei (5,1
miliarde euro), Ministerul Afacerilor Interne 25,5 miliarde de lei, Ministerul
Antreprenoriatului şi Turismului 4 miliarde de lei (0,8 miliarde euro), Ministerul
Apărării 35,2 miliarde de lei (7,1 miliarde euro), Ministerul Cercetării 3,2
miliarde de lei (0,65 miliarde euro), Ministerul Culturii 1,2 miliarde de lei
(0,2 miliarde euro), Ministerul Dezvoltării 13,6 miliarde de lei (2,7 miliarde
euro), având în vedere şi implementarea programelor naţionale finanţate de
la bugetul de stat. Ministerul Familiei 620,7 milioane de lei (126
milioane euro), Ministerul Educaţiei, cu o anvelopă totală de 37 de miliarde de
lei (7,5 miliarde euro). Educaţia, ca acţiune, primeşte 3,2% din PIB. Ministere
care, într-adevăr, au reducere de buget: Ministerul Energiei, care va avea
un buget de 3 miliarde de lei (0,6 miliarde euro) şi Ministerul
Muncii, care va avea o reducere de 4% a bugetului. La Ministerul
Justiţiei, unde la fel apare o reducere importantă, aparentă, de 51%, respectiv
un buget de doar 2,9 miliarde de lei (0,59 miliarde euro). Acest
lucru se datorează intrării în vigoare a unei noi legi privind salarizarea
magistraţilor, care prevede ca salarizarea să nu se mai facă de Ministerul
Public şi să se facă de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Consiliul
Fiscal, al cărui aviz e doar consultativ, avertizează asupra excesului de
optimism din proiectul de buget. Pe scurt, Guvernul ar conta pe venituri
mai mari de peste 11 miliarde de lei (2,2 miliarde euro), când ar urma să
colecteze cu aproape 2,5 miliarde lei ( 0,5 miliarde euro) mai puţin. În ceea
ce priveşte deficitul bugetar, în loc de 4,4% din PIB,
cât e ţinta Executivului, Consiliul crede că e de aşteptat un deficit în jurul
a 5,7%. În fine, instituţia spune că Guvernul pare să fi uitat să ţină cont de
cheltuielile cu cofinanţarea proiectelor europene, de creşterea investiţiilor
în apărare sau de împrumuturile prin PNRR. Un reproş similiar a făcut şi
Uniunea Consiliilor Judeţene – Guvernul nu alocă suficienţi bani pentru
cofinanţarea proiectelor europene nerambursabile şi a proiectelor locale de
investiţii, care riscă să fie astfel blocate.