Grupări şi regrupări politice pe scena românească

Imediat ce Guvernul tehnocrat a anunţat că data alegerilor legislative e 11 decembrie, scena politică românească a fost cuprinsă de obişnuita agitaţie pre-electorală.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
Bogdan Matei, 05.09.2016, 12:15

În timp ce tehnocraţii, fără ambiţii politice manifeste, spun că gestionează afacerile curente ale ţării, partidele, consacrate sau noi, au timp să-şi strângă rândurile şi să-şi schiţeze stategiile de campanie. Câştigător detaşat al alegerilor locale de pe 5 iunie, PSD domină categoric stânga spectrului politic, unde nu are niciun concurent însemnat.

Dar, chiar şi aşa, liderul social-democrat, Liviu Dragnea, afirmă că încercă să adune sub acelaşi stindard toate energiile stângii şi lansează mesaje de conciliere către fiii rătăcitori ai partidului. El spune că excluderea din PSD a fostului şef, Mircea Geoană, a fost o greşeală care ar trebui reparată şi că ar fi benefică o colaborare cu micul Partidul Social Românesc, condus de acesta. Preşedinte al Senatului în 2008, candidat perdant la Preşedinţia României în 2009, Geoană fusese exclus după ce şefia PSD a fost preluată de Victor Ponta.

Şi pentru acesta din urmă are Dragnea o mână întinsă. PSD are nevoie de Victor Ponta” – spune el, pe fondul înmulţirii zvonurilor privind relaţiile glaciale dintre ei. Analiştii îi dau dreptate şi afirmă că Ponta rămâne foarte popular printre alegătorii cu sensibilităţi social-democrate. Dar tot ei notează că acesta are uriaşe probleme de imagine în ochii celor dinafara electoratului captiv al PSD.

Săptămâna trecută, Consiliul Baroului Bucureşti a luat în discuţie cererea privind excluderea din avocatură a fostului premier social-democrat, formulată de eurodeputata conservatoare Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei. Ea argumentează că Ponta a dobândit calitatea de avocat fără examen, ca titular al unei diplome de doctor în Drept, titlu ce i-a fost retras, fiindcă fusese acordat pe baza unei teze plagiate. Deja, în vara anului trecut, el devenise cel dintâi premier român în exerciţiu cercetat penal, după ce DNA l-a acuzat de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani.

Ponta a demisionat de la şefia Guvernului în noiembrie 2015, pe fondul unor masive manifestaţii de stradă îndreptate contra corupţiei din clasa politică. Acum, el a primit o ofertă, pentru mulţi neaşteptată, de a prelua conducerea noului partid România Unită, creat şi animat de foşti pesedişti din eşalonul doi, repliaţi teatral pe poziţii naţionaliste şi eurosceptice şi cu care Dragnea respinge orice conlucrare.

PRU pare să irite şi dreapta spectrului politic, pe cât de diversă, pe atât de divizată. România nu are nevoie de un partid extremist-naţionalist, care ia şi aruncă steagul Uniunii Europene” – a decretat fostul şef al statului, Traian Băsescu, azi lider al Mişcării Populare, în care tocmai a cooptat rămăşiţele UNPR, partener-junior în Cabinetul Ponta. Comentatorii spun că, de fapt, Băsescu percepe în PRU un concurent pentru voturile celor ce vibrează la mesaje naţionaliste pe care el însuşi le lansează, de la reunificarea cu Republica Moldova la stăvilirea imigraţiei musulmane în Europa.