Graţierea şi modificarea codurilor penale, în dezbatere
Deşi e iarăşi ger, iarna se anunţă fierbinte în România, fiindcă iniţiativele noului Executiv sunt vehement contestate.
Bogdan Matei, 19.01.2017, 13:00
Mii de oameni au ieşit în stradă, miercuri seară, la Bucureşti şi în alte oraşe mari din ţară, ca să protesteze faţă de intenţia noului Guvern de a graţia o seamă de persoane condamnate şi de a modifica şi Codurile Penale.
„Vrem justiţie, nu corupţie, democraţie, nu amnistie” – au fost leit-motivele manifestanţilor, care acuză explicit decidenţii politici că încearcă să-şi scoată din puşcărie colegi de partid, rude sau prieteni.
Mai devreme, informaţiile vehiculate în spaţiul public, potrivit cărora Cabinetul urma să adopte fără dezbatere publică ordonanţele, l-au determinat pe preşedintele Klaus Iohannis să vină personal la sediul Guvernului şi să prezideze şedinţa echipei executive a lui Sorin Grindeanu. Şeful statului îşi exprimase, deja, opoziţia categorică faţă de aceste modificări, despre care a spus că pot albi dosare.
Deja publicate pe pagina de internet a ministerului Justiţiei şi trimise spre consultare principalelor instituţii implicate, proiectele ordonanţelor de urgenţă elaborate în acest sens prevăd graţierea în întregime a pedepselor cu închisoare de până la 5 ani inclusiv. Ar putea fi, de asemenea, înjumătăţite termenele de detenţie pentru cei care au împlinit 60 de ani, care au în întreţinere minori cu vârsta de până la 5 ani şi pentru femeile însărcinate. Graţierea ar fi condiţionată de achitarea – în cel mult un an de la punerea în libertate – a despăgubirilor stabilite de instanţă. Nu vor beneficia de graţiere recidiviştii sau cei condamnaţi pentru infracţiuni săvârşite cu violenţă, împotriva siguranţei statului şi pentru fapte de mare corupţie. Ordonanţa care modifică prevederi din Codurile penale stipulează că denunţătorii nu vor mai scăpa de răspundere penală, dacă nu depun denunţul în termen de şase luni de la săvârşirea faptei. În plus, abuzul în serviciu va fi infracţiune doar dacă prejudiciul creat e mai mare de 200.000 de lei (echivalentul a circa 50 de mii de euro).
Ministrul social-democrat al Justiţiei, Florin Iordache, susţine că modificările sunt necesare pentru a rezolva supraaglomerarea penitenciarelor, unde sunt cu aproape nouă mii de deţinuţi mai mult decât spaţii de detenţie, şi pentru a pune în concordanţă legislaţia cu decizii ale Curţii Constituţionale. Ministrul aminteşte că România a fost condamnată, deja, la CEDO, pentru rele tratamente şi pentru ceea ce numeşte „condiţiile inumane” din închisori. De legea graţierii, adaugă Iordache, vor beneficia circa 2.500 de persoane.
În schimb, procurorul general al României, Augustin Lazăr, se declară ferm împotriva unor acte de clemenţă de acest gen. El reclamă lipsa de transparenţă a demersului guvernamental şi a afirmat că textele trebuie analizate în Consiliul Superior al Magistraturii.
Preşedinta Curţii Supreme, Cristina Tarcea, avertizează, la rându-i, că modificările pot provoca haos în instanţe şi-şi exprimă îndoiala că membrii Guvernului au competenţe juridice.