Frământări politice la Bucureşti
În România, a început sesiunea parlamentară ordinară, prima dupa ruperea coaliţiei majoritare PSD – ALDE.
Ştefan Stoica, 03.09.2019, 12:10
La Bucureşti, prima zi a sesiunii parlamentare ordinare a consemnat demisia din fruntea Senatului României a liderului ALDE, Călin Popescu Tăriceanu. Una anunţată de fostul partener al PSD în coaliţia de guvernământ, odată cu decizia părăsirii acesteia. Călin Popescu-Tăriceanu a spus că a fost corect, echilibrat şi echidistant ca şef al Senatului, dar că nu mai putea continua: Am ajuns în această funcţie din partea unei alianţe politice şi mi se pare firesc să mă despart de această funcţie odată ce respectiva alianţă şi-a încheiat existenţa”.
Surprinzător, însă, ALDE ar putea păstra conducerea Senatului, prin vicepreşedintele formaţiunii, Teodor Meleşcanu, ofertat de însuşi PSD. Liderul social-democrat, prim ministrul Viorica Dăncilă a explicat: Locul a fost al ALDE şi noi am vrut să arătăm că suntem corecţi până la capăt. Am discutat cu colegii mei şi la întâlnirea pe care am avut-o cu preşedintele Camerei Deputaţilor şi a fost un vot la Senat”.
Teodor Meleşcanu consideră că alegerea sa în fruntea Senatului ar fi benefică ALDE. Teodor Meleşcanu: Această poziţie de preşedinte este o garanţie a faptului că ALDE nu va fi supus unor presiuni de un fel sau altul şi, dimpotrivă, va oferi şi colegilor mei o perspectivă pentru viitor”.
În politica românească, totul are un preţ şi se negociază. Iar liniştea ALDE ar putea fi obţinută în schimbul sprijinului politic acordat guvernului minoritar PSD, ameninţat să fie dat jos prin moţiune de cenzură. Principalul partid de opoziţie, PNL, a anunţat că va negocia cu toate partidele, în afară de PSD, pentru a maximiza şansele ca moţiunea de cenzură să fie adoptată.
Preşedintele PNL, Ludovic Orban: Odată cu debutul sesiunii parlamentare vor începe negocierile cu toate formaţiunile politice şi cu toate grupurile parlamentare reprezentate în Parlamentul României, sigur cu excepţia grupurilor PSD. În ceea ce ne priveşte, textul moţiunii de cenzură elaborat de Partidul Naţional Liberal va fi obiectul negocierii cu toate grupurile parlamentare. Gândiţi-vă că este vorba de şase alte formaţiuni sau grupuri parlamentare care trebuie să se asocieze Partidului Naţional Liberal în acest demers de dărâmare a guvernului”.
Tot din opoziţie, Alianţa USR-PLUS solicită în continuare alegeri anticipate, ca o condiţie pentru a se alătura unui nou executiv. Liderul USR, Dan Barna, a afirmat că doar astfel se poate constitui o nouă majoritate parlamentară, care să promoveze reformele de care România are nevoie. Partenerul lui, liderul PLUS, Dacian Cioloş, a susţinut necesitatea unui guvern de tranziţie până la eventuale alegeri anticipate. Din foarte complicata ecuaţie parlamentară nu pot fi excluse Pro România, formaţiunea desprinsă din PSD şi condusă de fostul premier Victor Ponta, PMP, UDMR sau deputaţii minorităţilor naţionale. Aceştia din urmă, votează, tradiţional, cu guvernul.