FMI şi dezvoltarea economică
Guvernul român a îndeplinit criteriile de performanţă pentru luna septembrie – spune Fondul Monetar Internaţional, care îmbunăţeşte prognozele de creştere economică a României în acest an şi le păstrează optimiste pentru 2014.
Roxana Vasile, 06.11.2013, 12:15
Puterea de centru-stânga de la Bucureşti are de ce să răsufle uşurată – România a îndeplinit toate criteriile de performanţă pentru luna septembrie: a respectat ţinta de deficit bugetar, iar inflaţia a scăzut mai mult decât se estimase.
Anunţul a fost făcut de şefa delegaţiei Fondului Monetar Internaţional, Andrea Schechter, la finalul primei misiuni de evaluare a noului acord, de tip preventiv, încheiat la începutul toamnei.
Potrivit oficialului instituţiei financiare, progrese sunt şi în accesarea fondurilor europene şi în reformele structurale. Este vorba, concret, de pregătirea reformei din sectorul sanitar, de continuarea liberalizării preţurilor la energie şi de întărirea managementului finanţelor publice prin prioritizarea mai clară a investiţiilor.
Producţia agricolă puternică şi rezultatele la export îmbunătăţesc prognozele Fondului Monetar Internaţional de creştere economică a României de la 2 la 2,2% în acest an şi le păstrează optimiste pentru 2014.
În privinţa privatizărilor, există atât elemente pozitive, cât şi negative. Oferta publică iniţială pentru vânzarea unui pachet de 15% din acţiunile Romgaz a reprezentat un succes, din punctul de vedere al FMI, această tranzacţie reprezentând un punct de referinţă pentru sectorul întreprinderilor de stat şi pentru pieţele de capital din România.
In contra-partidă, eşecul vânzării companiei CFR Marfă constituie un pas înapoi, însă Guvernul de la Bucureşti îşi menţine angajamentul de a continua procesul de privatizare, între timp urmând să susţină restructurarea acestei companii.
La capitolul “puncte slabe”, Fondul Monetar Internaţional mai contabilizează cererea internă care se menţine scăzută şi veniturile bugetare sub cele estimate. La buget este nevoie de bani în plus, în condiţiile în care 2014 va fi unul cu cheltuieli suplimentare: mărirea salariului minim pe economie şi indexarea pensiilor. Mai precis, Guvernul a convenit cu finanţatorii externi majorarea salariului minim la 850 de lei (echivalentul a aproximativ 200 de euro) de la 1 ianuarie şi la 900 de lei de la 1 iulie, precum şi scăderea contribuţiilor de asigurări sociale ale angajatorului cu cinci puncte procentuale, de la 1 iulie, însă doar dacă va găsi resursele necesare.
Cel puţin într-o primă fază, anul viitor, vor fi mărite redevenţele, vor fi introduse noi impozite pentru anumite tipuri de construcţii şi vor fi scumpite benzina şi motorina. Mărirea preţului la carburanţi va duce la scumpirea în lanţ a tuturor produselor – avertizează majoritatea reprezentanţilor mediului economic.
În ciuda acestor temeri, Banca Naţională a României estimează că majorările de taxe anunţate pentru anul viitor vor avea un efect limitat asupra inflaţiei. Potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, creşterea acesteia va fi de doar 0,2%.