Finanţarea partidelor politice
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind finanţarea partidelor politice, după ce, în prima fază, documentul a fost retrimis Parlamentului, care a făcut modificările cerute de şeful statului.
Ştefan Stoica, 18.05.2015, 13:28
Banii pun lumea în mişcare, iar lumea politică nu face excepţie. O lume care, evident, nu se sprijină doar pe idei, doctrine, valori, principii, ci mai ales pe bani, ar spune comentatorii maliţioşi, convinşi că unica motivaţie a majorităţii celor care aleg să facă politică, cel puţin în România, este propria propăşire materială şi a familiei. Parlamentul de la Bucureşti a încercat să pună ordine, în sfârşit, într-o materie delicată, care priveşte finanţarea activităţii partidelor şi a campaniilor electorale.
Un demers necesar, în condiţiile în care nu a existat formaţiune politică importantă neatinsă de suspiciunea că a primit sume mari din partea unor oameni de afaceri interesaţi ca, în schimbul finanţării, să primească, ulterior, contracte avantajoase cu statul. Un mecanism vicios, pe care radicala campanie anticorupţie din ultima perioadă l-a demascat, dar pe care numai o legislaţie fără fisuri îl poate elimina ca practică.
Sâmbătă, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea care modifică şi completează mai vechea lege privitoare la finanţarea activităţii partidelor politice şi campaniilor electorale. Şeful statului solicitase Parlamentului reexaminarea acestei legi, iar legislativul s-a conformat şi a modificat toate prevederile susceptibile, în opinia preşedintelui, de a lăsa portiţe deschise finanţărilor ilegale. Potrivit unui amendament formulat de Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru modificarea legilor electorale, partidele politice pot contracta împrumuturi în bani numai prin acte autentice notariale, sub sancţiunea nulităţii absolute, însoţite de documente de predare-primire.
Contractul respectiv trebuie să prevadă modul şi termenul de restituire a sumelor împrumutate, iar acesta din urmă nu poate fi mai mare de trei ani. De asemenea, împrumuturile în bani şi restituirea acestora se pot face numai prin virament bancar, iar împrumuturile în bani care nu sunt restituite în termenul prevăzut în contract se constituie în donaţii. În cererea de reexaminare adresată legislativului, seful statului solicita, printre altele, clarificarea normelor care privesc împrumuturile acordate partidelor de persoane fizice şi juridice, donaţiile, controlul finanţării, precum şi clarificarea unor prevederi ce riscau să încalce principiul pluralismului politic.
Efortul conjugat Parlament – Preşedinţie a dus, în cele din urmă, la o lege dacă nu mai bună, măcar mai clară în domeniul finanţării partidelor. Scepticii susţin, însă, că inventivitatea celor obişnuiţi să ocolească legea nu are limite şi că finanţările ilegale nu vor dispărea, iar lipsa de transparenţă în această zonă va rămâne regula, şi nu excepţia.