Facilități în sistemul public de pensii
Românii cu vechime insuficientă în muncă îşi pot cumpăra până la şase ani de cotizaţie la pensie.
Bogdan Matei, 23.06.2021, 11:33
Cariat de anomalii şi inechităţi, aşa cum recunosc chiar
politicienii care-l păstoresc, sistemul public de pensii din România trebuie
fundamental reformat. Ideile şi iniţiativele legislative nu lipsesc, dar
aplicarea acestora se dovedeşte anevoioasă. Marţi, legea privind cumpărarea
vechimii în muncă a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Actul
normativ stabileşte cadrul legal pentru completarea de către persoanele care nu
au calitatea de pensionar a stagiului de cotizare în sistemul public de pensii,
necesar pentru acordarea unei pensii pentru limită de vârstă, a unei pensii
anticipate ori a unei pensii anticipate parţial. Cei interesaţi pot să cumpere
maximum şase ani de vechime anteriori împlinirii vârstei standard de
pensionare. Plata acestei contribuţii de asigurări sociale se poate face într-o
singură tranşă sau lunar, până pe 31 august 2023. Printre potenţialii
beneficiari sunt milioanele de români expatriaţi, în căutarea unui trai mai
bun, în general în vestul Europei, şi care au stagii incomplete de cotizare
pentru pensia din ţară. Sunt, de asemenea, în ţară, persoane cu vechime
incompletă în muncă fie pentru că, la un moment dat, au rămas şomeri, fie
pentru că au ales un trai pe cont propriu, s-au descurcat din expediente şi nu
şi-au mai plătit cotizaţiile la sistemul de pensii.
Experţii nu se
hazardează, încă, să anticipeze care vor fi efectele noii legi. Ei avertizează,
însă, de multă vreme, că sistemul în întregime riscă să devină nesustenabil în
momentul în care se va petrece pensionarea masivă a persoanelor născute la
sfârştiul anilor 60 şi în primii ani 70. Atunci, în urma unui decret al
fostului regim comunist, avorturile au fost interzise, iar România a
înregistrat un boom demografic. Ulterior, rata natalităţii s-a diminuat
progresiv şi demografii şi sociologii spun de multă vreme că există riscul să
nu mai aibă cine le plăti pensiile aşa-numiţilor ‘decreţei’.
Pe lângă aceste evoluţii demografice defel îmbucurătoare, există situaţii pe
care înşişi decidenţii politici le numesc absolut anormale. E termenul folosit
de ministrul Justiţiei, Stelian Ion, cu referire la faptul că fosta şefă a
DIICOT (parchetul antimafia), Giorgiana Hosu, se pensionează la 49 de ani. Pensionarea
în floarea vârstei e un privilegiu pentru magistraţi, militari, poliţişti,
ofiţeri de informaţii, politicieni, diplomaţi şi alţi beneficiari ai aşa-numitelor
pensii speciale, ce nu respectă principiul contributivităţii. Multe dintre
acestea sunt de ordinul miilor de euro, în timp ce pensiile cotizanţilor
obişnuiţi ating, în medie, echivalentul în lei a doar 300 de euro. O lege care
prevedea impozitarea cu 85% a pensiilor speciale ce depăşesc 7.000 de lei (1.400
de euro) a fost invalidată de Curtea Constituţională, ai cărei membri sunt ei
înşişi pensionari speciali.
