Extremişti maghiari în România
Autorităţile de la Bucureşti iau în calcul interzicerea prezenţei în România a membrilor partidului ungar de extrema dreaptă Jobbik.
Bogdan Matei, 12.03.2014, 12:38
Luni, un marş neautorizat, iniţiat, la Târgu Mureş, de organizaţii radicale de dreapta din Ungaria şi la care s-au raliat şi localnici de etnie maghiară, a degenerat într-un conflict cu forţele de ordine. Manifestanţi cu cagule au aruncat cu petarde, au forţat pătrunderea pe partea carosabilă, au îmbrâncit jandarmii şi au scandat lozinci antiromâneşti. Ei solicitau acordarea autonomiei teritoriale a aşa-zisului Ţinut Secuiesc, singura zonă din România unde etnicii maghiari sunt majoritari.
Incidentele au provocat nelinişte în ţară. Nu fiindcă ar fi fost mai grave decât, de pildă, păruielile, aproape ritualice în anii trecuţi, dintre jandarmi şi galeriile echipelor româneşti de fotbal, ci fiindcă momentul şi locul sunt încărcate de amintiri traumatizante. În 1990, tot în martie şi tot la Târgu Mureş, tensiunile intercomunitare, alimentate şi de iredentişti din Ungaria, şi de agenţi ai fostei poliţii politice din România, au explodat în lupte de stradă, soldate cu morţi şi răniţi, deopotrivă români şi maghiari. Acel episod negru al tranziţiei post-comuniste se petrecea la nici trei luni după Revoluţia din decembrie 1989. Azi, România şi Ungaria sunt aliate în NATO şi partenere în UE, cele două comunităţi convieţuiesc dacă nu cordial, în orice caz civilizat, iar principala formaţiune politică a maghiarilor, UDMR, a fost recent cooptată din nou în Guvernul de la Bucureşti.
Vizibil iritat de incidentul de luni, preşedintele Traian Băsescu a solicitat guvernului şi parlamentului să emită un act normativ prin care să interzică prezenţa în România a membrilor partidului ungar Jobbik, unul dintre organizatorii marşului de luni. El a spus că va aborda acest subiect şi în următoarea şedinţă a CSAT. Traian Băsescu: Libertatea, democraţia, dreptul de mişcare, dreptul la liberă exprimare nu pot merge până la nivelul la care, prin abordări extremiste, fac rău altora, iar Jobbik este un partid extremist de care le este ruşine şi guvernanţilor de la Budapesta şi nu îl acceptă în alianţe. Nu văd de ce ne-ar fi nouă ruşine să îi dăm afară sau să nu mai aibă acces în România.”
A treia forţă politică în Ungaria, după conservatori şi socialişti, Jobbik e una din cele mai virulente mişcări de extremă dreapta, ultranaţionaliste şi iredentiste.
Recent trecut în opoziţie, liderul PNL, Crin Antonescu, s-a declarat de acord cu solicitarea preşedintelui Băsescu. Iar UDMR s-a distanţat de orice manifestări violente şi extremiste. Liderul Uniunii, vicepremierul Kelemen Hunor: Eu nu sunt de acord să vină oamenii din Ungaria, nici Jobbik nici alte organizaţii, şi să protesteze la noi, nici la Târgu-Mureş nici în alte localităţi.”
Analiştii politici amintesc că, în curând, în Ungaria au loc nu doar alegeri europarlamentare, ci şi legislative. Şi apreciază că, alimentând cu cinism ura interetnică, Jobbik vânează, pur şi simplu, dividende electorale.