Evoluţiile situaţiei din Ucraina
Deopotrivă lideri politici sau cetăţeni obişnuiţi, românii urmăresc cu nelinişte crescândă tensiunile din Ucraina vecină.
Bogdan Matei, 05.05.2014, 13:24
Despărţită de România de o frontieră de sute de kilometri, de-a lungul căreia e concentrată o minoritate românească de aproape jumătate de milion de oameni, Ucraina e, teritorial, demografic şi geopolitic, percepută la Bucureşti drept cel mai important dintre vecini. Anexarea, în martie, de către Rusia a peninsulei Crimeea şi declanşarea, luna trecută, a unei rebeliuni secesioniste în regiunile majoritar rusofone şi rusofile din est şi sud au fost condamnate, unanim şi cu repetiţie, de întreaga clasă politică românească.
Duminică, preşedintele Traian Băsescu a reafirmat că România susţine fără rezerve integritatea teritorială a statului vecin, despre care a apreciat că se confruntă cu pericolul izbucnirii unui război civil, mai ales după carnagiul de vineri, de la Odessa, marele oraş-port la Marea Neagră, situat foarte aproape de graniţa românească. Traian Băsescu:
Evenimentele de la Odesa devin periculoase. Ele se pot constitui în elementul de declanşare a unui război civil masiv, nu numai a începutului unui război civil. Nu există riscul ca România să fie antrenată într-un război, însă România poate fi foarte puternic afectată de situaţia de instabilitate generată de un război civil în Ucraina. Instabilitatea se va materializa în modul în care România se va putea împrumuta pe pieţele externe.”
La rândul său, premierul Victor Ponta a anunţat că Guvernul analizează în detaliu implicaţiile crizei ucrainene şi a cerut convocarea unei şedinte speciale a CSAT: România nu este ameninţată direct, dar avem obligaţia de a fi extrem de atenţi şi de coordonaţi cu toţi aliaţii noştri. Cred că această responsabilitate implică nişte structuri constituţionale şi orice discuţie despre securitatea României, despre securitatea regiunii, despre strategia noastră împreună cu a aliaţilor noştri transatlantici şi europeni se poate discuta doar în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.”
În context, premierul a reafirmat că Bucureştiul va continua sa acţioneze şi pentru a asigura integritatea şi securitatea Republicii Moldova (ex-sovietică, majoritar romanofonă), confruntată, de asemenea, cu focare de separatism pro-rus în Transnistria (est) şi Găgăuzia (sud). Anterior, şi ministerul român de Externe a dezaprobat categoric violenţele de la Odessa.
Diplomaţia de la Bucureşti şi-a exprimat solidaritatea cu poporul ucrainean şi susţinerea pentru parcursul său european şi pentru eforturile autoritatilor de la Kiev de a stabiliza situaţia interna. Ministerul mai precizează că, prin Consulatul General al României de la Odessa, monitorizează permanent situaţia etnicilor români din regiune.