Evoluţii economice româneşti
În 2013, evoluţia economiei româneşti a surprins pe toată lumea. Cea mai mare creştere dintre toate economiile Uniunii Europene este prilej de satisfacţie pentru autorităţile de la Bucureşti.
Florentin Căpitănescu, 17.02.2014, 11:06
După o perioadă de aproape patru ani, economia românească, pierdută, asemenea majorităţii economiilor europene, în labirintul crizei, a găsit, pare-se, o ieşire. Creşterea economică de 3,5% din 2013, confirmată atât de Comisia Europeană, cât şi de Institutul Naţional de Statistică, a întrecut toate previziunile făcute de responsabili, analişti ori instituţii financiare internaţionale, cum sunt Fondul Monetar Internaţional (FMI) ori Banca Mondiala, ce gravitau, cu toate, în jurul a 2,5%.
Cele 3,5 procente, care au propulsat România pe primul loc în topul UE, au în spate o explicaţie cât se poate de simplă – rezultatele neaşteptate înregistrate în agricultură, industrie şi exporturi. Pentru Guvernul de la Bucureşti, saltul economiei autohtone, dublat, în 2013, de o reducere importantă a inflaţiei şi de o creştere a ratei de absorbţie a fondurilor europene, este o premisă suficient de puternică pentru atingerea, în următorii doi ani, a ţintelor economice, sociale şi fiscale. Premierul Victor Ponta le reaminteşte:
”Salariul mediu va creşte cu minim 5%, pentru pensii indexarea cu 3,75 a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, iar pentru 2015 practic putem să stabilim o indexare de 4,5%. Urmează creşterea salariului minim, pentru ca media de 200 de euro să fie depăşită în 2015, la fel venitul minim garantat. O inflaţie care printr-o politică fiscal-bugetară prudentă să permită Băncii Naţionale să se încadreze în ţintele anuale de inflaţie pentru 2014 şi 2015, adică 2,5% plus-minus un punct procentual. Reducerea ratei şomajului sub fatidica cifră de 7 şi un plus real de 100 de mii de noi locuri de muncă”.
În plus, susţine premierul, graţie ascensiunii economiei, România se va împrumuta mult mai ieftin de pe pieţele financiare internaţionale, extrem de sensibile la semnale de acest fel. Euforia premierului este, însă, temperată de FMI, care atrage atenţia că spectaculoasa revenire economică pe care au cunoscut-o anul trecut statele din Europa Centrală şi de Sud-Est, între care şi România, este una fragilă, bazată, în principal, pe exporturi.
De asemenea, Fondul atrage atenţia că investiţiile în economia autohtonă ar putea înregistra, în 2014, un uşor recul, pe fondul scăderii finanţării alocate de băncile-mamă străine subsidiarelor din România. Pentru 2014, instituţia financiară cu sediul la Washington preconizează că PIB-ul României va avea un avans de 2,2 procente, estimare îmbraţişată şi de Executivul de la Bucureşti.