Evoluţia preţurilor în România
Motor al creşterii economice româneşti, consumul a fost potenţat de ieftinirile din luna iulie la alimente.
Roxana Vasile, 12.08.2015, 13:10
Creşterea economică românească – de 4,1% pe
primele trei luni ale lui 2015 – a fost cea mai mare din Uniunea Europeană.
Economist al Băncii Mondiale în România, Cătălin Păuna declara, recent, că evoluţia ţării a
fost robustă şi echilibrată şi a avut la bază trei componente: consumul privat,
exporturile, care au crescut, şi investiţiile, în principal cele private.
Motor, prin urmare, al creşterii economice, consumul a fost odată în plus
potenţat de ieftinirile din iulie la alimente, al căror preţ a scăzut, în
medie, cu 1,17% faţă de luna precedentă şi cu
7,25% faţă de luna similară din 2014.
După calculele Institutului
Naţional de Statistică (INS), au scăzut preţurile la cartofi, dar şi la fructe
proaspete. S-au consemnat, însă,
scumpiri la citrice sau alte fructe meridionale, precum şi la ouă. Aceasta, în
contextul general în care, de la 1 iunie, a intrat în vigoare cota redusă de la
24 la 9% a taxei pe valoare adăugată pentru alimente şi băuturi. În consecinţă,
în iunie, raportat la mai, preţurile la produsele alimentare scăzuseră cu peste
8 procente şi cu peste 6 faţă de luna similară din 2014. În privinţa mărfurilor
nealimentare, preţurile au urcat în iulie, faţă de iunie, cu 0,48% şi cu 1,26%
comparativ cu iulie 2014.
Datele INS relevă o ieftinire
importantă doar la medicamente şi la articole medicale, în timp ce o creştere
semnificativă s-a înregistrat la gaze.
Şi
tarifele la servicii s-au majorat în iulie, cu 0,09%, faţă de luna iunie, şi cu
2,20% comparativ cu luna similară a anului trecut. Scumpiri au fost consemnate
la tarifele pentru apă, canal şi salubritate, iar ieftiniri uşoare la
transportul aerian, telefon, servicii poştale şi telecomunicaţii.
Mai multe
explicaţii a oferit preşedintele
Asociaţiei Analiştilor Financiar – Bancari din România, Radu Crăciun: Pe lângă scăderile provocate de micşorarea TVA-ului, a apărut şi scăderea
preţurilor la fructe şi legume, dar mai mult decât atât, am văzut o scădere a
preţurilor la medicamente şi la tutun, categorii de produse care au o pondere
destul de mare în coşul de consum. Din acest motiv, faptul că preţul la gaze a întregistrat
o creştere substanţială, ca urmare a calendarului de liberalizare, a fost
practic anulată de această scădere a preţurilor la produsele alimentare, ceea
ce a făcut ca, în final, inflaţia să fie negativă. Asta nu modifică major aşteptările,
cel puţin până la jumătatea anului viitor urmând să avem un trend negativ. Sfârşitul
acestui an ne va duce probabil undeva în zona lui minus 0,4 – minus 0,5%,
pentru ca anul viitor, totuşi, să ajungem în zona unei inflaţii pozitive.
Până atunci, însă,
potrivit Institutului Naţional de Statistică, cu o valoare de minus 1,7% în luna iulie, comparativ cu aceeaşi lună
a anului trecut, inflaţia a atins un nou minim istoric în ultimii 25 de ani.
Banca Naţională a României dă asigurări că nu există riscul intrării în deflaţie.