Europenii strâng rândurile
Europa va sprijini în continuare Ucraina şi va investi mai mult în propria apărare.

Ştefan Stoica, 18.02.2025, 11:30
Se împlinesc, în câteva zile, trei ani de la invazia Ucrainei de către trupele Moscovei. Trei ani în care sunt greu, dacă nu imposibil de identificat, reuniuni la nivel înalt pe tema conflictului şi a ajutorului occidental pentru Kiev la care europenii să nu se aşeze la aceeaşi masă cu americanii.
Au făcut-o, luni, la Paris, liderii principalelor state ale Uniunii şi şefii instituţiilor comunitare, în cadrul unui summit informal de urgenţă. Au fost obligaţi să se reunească forţaţi de maniera în care Washingtonul, tot mai imprevizibil sub noua administraţie Trump, îşi tratează aliaţii tradiţionali de peste Atlantic.
Generalul Keith Kellogg, emisarul special al preşedintelui american pentru Ucraina şi Rusia, declarase, la Conferinţa de Securitate de la Munchen, că liderii europeni vor fi consultaţi, dar nu vor participa la negocierile privind încheierea războiului.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, au afirmat, luni, că Ucraina merită o pace care să îi respecte independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială şi care să fie susţinută de garanţii puternice de securitate. O pace prin forţă, cum au numit-o cei doi. Europa, au promis ei, oferă tot ajutorul său militar Ucrainei şi consideră că este periculoasă încheierea unei încetări a focului fără un acord de pace.
Aceasta este lecţia învăţată din acordurile de la Minsk, prin care s-a încercat să se pună capăt conflictului după ocuparea de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea şi a Sevastopolului, în 2014.
În opinia premierului britanic, Keir Starmer, este corect ca naţiunile europene, inclusiv Marea Britanie, să demonstreze dorinţa de a face mai mult pentru autoapărare colectivă. Europa este pregătită să investească mai mult în securitatea noastră, a asigurat secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Summitul s-a încheiat cu un apel la unitate pentru securitatea transatlantică şi responsabilitate pentru Ucraina.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat, luni seara, că a discutat cu preşedintele francez, Emmanuel Macron, despre garanţii de securitate şi realizarea unei păci durabile în Ucraina.
„Împărtăşim o viziune comună: garanţiile de securitate trebuie să fie solide şi viabile”, a scris Zelenski pe platforma X. În opinia lui, orice altă decizie în lipsa unor astfel de garanţii, precum un armistiţiu fragil, nu ar fi decât o altă înşelătorie a Rusiei şi o pregătire pentru un nou război rusesc împotriva Ucrainei sau a altor ţări europene.
La Bucureşti, consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu a infirmat categoric informaţiile apărute în spaţiul public conform cărora România ar fi primit invitaţie la reuniunea de la Paris şi nu i-ar fi dat curs. El a anunţat că partea română lucrează pentru a deschide o serie de canale de comunicare şi vor urma, în curând, evoluţii din punctul de vedere al poziţionării României, al generării unui anume tip de solidaritate europeană şi transatlantică, pentru că ambele sunt în interesul securităţii ţării.