Europa şi gazul rusesc

“Nu a existat niciun motiv pentru ca europenii să sufere de frig în această iarnă – a subliniat şeful executivului comunitar în exerciţiu, portughezul Jose Manuel Barroso, care, înainte de a-şi preda prerogativele către luxemburghezul Jean-Claude Juncker

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
Bogdan Matei, 31.10.2014, 12:42

Europa poate fi liniştită, va avea gaze la iarnă – a rezumat, joi seara, comisarul european în exerciţiu pentru Energie, Günther Oettinger, concluzia negocierilor trilaterale de la Bruxelles dintre Rusia, Ucraina şi Comisia Europeană. Deşi doar provizorie, soluţia la care-au ajuns părţile garantează, pentru la iarnă, atât aprovizionarea Ucrainei, cât şi a statelor membre ale Uniunii Europene.

Potrivit lui Oettinger, citat de corespondentul Radio România la Bruxelles, acordul, valabil până la primăvară, se referă la un total de 4,6 miliarde de dolari, care acoperă plata datoriilor Kievului faţă de Moscova, precum şi livrările de gaze până în martie. Banii vor fi livraţi ruşilor de compania ucraineană Naftogaz şi provin, în mare parte, din pachetul financiar prin care FMI şi UE sprijină Ucraina. A fost fixat un preţ de 385 de dolari pe mia de metri cubi de gaz, cu circa 100 de dolari mai puţin decât cel pretins de Rusia în aprilie, dar chiar şi aşa, tariful este mai mare decât preţul mediu estimat de furnizorul rus, Gazprom, pentru anul acesta. Dacă nu se ajungea la acest compromis, Europa risca să aibă perturbări în aprovizionarea cu gaz pe timpul iernii, în condiţiile în care 15% din gazele consumate în Uniune tranzitează teritoriul ucrainean. Deşi de ordinul miliardelor, miza acordurilor nu e exclusiv pecuniară.

Kremlinologii avertizează de multă vreme că, în Rusia lui Vladimir Putin, livrările de hidrocarburi sunt o pârghie pentru atingerea obiectivelor politice şi geopolitice. Chiar dacă ucrainenii au optat, la scrutinul parlamentar de duminică, într-o proporţie copleşitoare pentru formaţiuni pro-occidentale, dependenţa Kievului de gazele ruseşti perpetuează, de fapt, influenţa fostei metropole asupra fostei colonii.

În plus, spun aceiaşi comentatori, guvernele occidentale nu-şi permit să reacţioneze cu vigoarea pe care şi-ar dori-o la încălcări flagrante ale dreptului internaţional, precum anexarea, în martie, a Crimeei sau alimentarea rebeliunii secesioniste din estul Ucrainei. Fiindcă, dacă Moscova închide robinetul, cetăţenii europeni riscă să rămână în frig. În ceea ce o priveşte, România beneficiază de propriile zăcăminte de hidrocarburi şi e mai puţin vulnerabilă la umorile imprevizibilului furnizor din Răsărit.

Bucureştiul are stocuri de gaz natural într-un volum de 2,8 miliarde de metri cubi, cu un miliard mai mult faţă de necesarul prevăzut pentru perioada de iarnă – a anunţat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, reiterând, la unison cu restul responsabililor politici români, dorinţa ca ţara să devină, cât mai rapid, pe deplin independentă energetic.