Este pregătită România pentru un cutremur?
Temă recurentă, efectele, potenţial devastatoare, ale unui seism au revenit în dezbaterile publice după ce un cutremur cu magnitudinea 5,4 a zgâlţăit, din nou, România.
Bogdan Matei, 26.09.2016, 12:52
Seismul din noaptea de vineri spre sâmbătă, resimţit puternic în întreaga ţară, precum şi în statele vecine, nu s-a soldat cu victime sau pagube materiale însemnate. Potrivit directorului ştiinţific al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Mircea Radulian, cutremurele de peste 5 grade, cu epicentrul în Vrancea, apar la intervale de doi-trei ani şi detensionează o parte din energia acumulată în plăcile tectonice.
Memoria colectivă a românilor e încă traumatizată de acela de pe 4 martie 1977, de 7,2 pe scara Richter şi soldat cu moartea a 1.570 de oameni, marea majoritate la Bucureşti, şi cu pagube materiale estimate la acea vreme la peste 2 miliarde de dolari. Au fost, atunci, distruse sau grav avariate circa 230.000 de locuinţe, iar 760 de unităţi economice au iesit din funcţiune.
Acum, secretarul de stat în Ministerul de Interne Raed Arafat spune că populaţia trebuie să-şi păstreze încrederea în instituţiile statului şi în modul lor de acţiune în caz de dezastre, iar statul are datoria de a-i pregăti pe cetăţeni pentru astfel de catastrofe. Şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, doctorul Arafat mai afirmă că lipsa acestei încrederi în cazul unui dezastru poate conduce la pierderi de vieţi omeneşti, mai ales dacă populaţia este îndemnată, într-un fel sau altul, să nu asculte mesajele şi indicaţiile venite din partea autorităţilor.
De la vârful Guvernului, vicepremierul Vasile Dâncu prezentase, săptămâna trecută, stadiul de pregătire pentru un cutremur major şi declara că autorităţile sunt gata pentru o intervenţie într-o astfel de situaţie. El a anunţat că doar 26 de clădiri cu risc seismic, dintr-un total de 607, au fost consolidate în ultimii 15 ani, prin programe ale ministerului Dezvoltării.
Bugetul alocat de executiv în acest an pentru reabilitarea a 80 de clădiri cu risc seismic este de 25 de milioane de lei, echivalentul a peste cinci milioane de euro. Dar numai în Bucureşti există peste 180 de construcţii cunoscute drept purtătoare de bulină roşie”, adică extrem de vulnerabile la seism. Vicepremierul Dâncu mai afirmă că se caută soluţii pentru ca proprietarii unor astfel de imobile să primescă locuinţe de necesitate, în care să poată rămâne definitiv dacă vor şi, în plus, să primească şi o compensaţie în funcţie de valoarea pieţei.
În România, recunoaşte Dâncu, nu sunt suficiente locuinţe de necesitate şi acest tip de imobile ar putea fi construite şi de companii private. Pentru consolidarea cât mai multor clădiri, este nevoie de modificări legislative, fiindcă acum, dacă ei nu vor, nimeni nu-i poate obliga pe oameni să se mute.