Efectele Legii antifumat
În urmă cu un an, în România a intrat în vigoare Legea antifumat.
Florentin Căpitănescu, 23.03.2017, 12:20
În România, în
primele şase luni de la aplicarea Legii antifumat, aproape 2.000 de adulţi şi
700 de copii nu au mai necesitat spitalizare pentru o acutizare a unei boli
provocate sau agravate de fumat. De asemenea, au scăzut internările pentru
infecţii acute respiratorii şi cardiace.
Totodată, în perioada de un an care a
trecut de la introducerea acestei legi, veniturile barurilor şi restaurantelor
au crescut, fiindcă nefumătorii le-au frecventat de mai multe ori, chiar şi cu
familia. Sunt câteva dintre concluziile incluse în raportul privind impactul
acestei legi asupra populaţiei, prezentat, miercuri, în Comisia pentru sănătate
şi famile din Camera Deputaţilor.
Pe de altă parte, Legea antifumat are un grad
ridicat de acceptare în rândul populaţiei, după cum a precizat, la Radio
România, un cunoscut specialist, doctorul Florin Mihălţan: Din punct de vedere al acceptanţei
populaţiei, se remarcă şi aici un progres, între 80% şi 85% dintre locuitorii
ţării noastre au acceptat şi susţin aceste demersuri în continuare ale legii. De
asemenea, 67% dintre fumători acceptă această lege şi o susţin, pentru că au
realizat efectele fumatului pasiv, efectele fumatului terţiar. Toate sunt
efecte negative pe care, în momentul de faţă, această lege încearcă să le
excludă şi să protejeze fumătorul pasiv.
În
România, potrivit statisticilor oficiale, consumul de tutun este
responsabil de peste 42 de mii de vieţi pierdute anual. La nivel global, susţine Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), tutunul este răspunzător
de moartea a circa şase milioane de persoane şi constituie o povară ce atârnă
greu pe umerii economiei mondiale. Costurile anuale asociate îngrijirii
medicale şi scăderii productivităţii celor care se îmbolnăvesc din cauza
fumatului sunt estimate la circa 1 trilion de dolari.
Totuşi, potrivit unui
raport făcut în urma datelor OMS, tratatul internaţional
intrat în vigoare în 2005 – Convenţia Cadru pentru
Controlul Tutunului – a contribuit la reducerea ratei
fumatului cu 2,5% în 10 ani. Cele 180 de state semnatare, inclusiv România,
s-au angajat, între altele, să majoreze taxele asociate
tutunului, să interzică fumatul în unele spaţii publice şi să aplice etichete
cu avertismente sugestive pe pachete. Totuşi, utilizarea
produselor din tutun cu potenţial letal ar putea fi diminuată şi mai mult prin
sporirea politicilor menite să combată acest viciu, mai menţionează raportul.