Efectele economice ale secetei

Romania se confruntă cu o secetă prelungită, cu efecte grave în special asupra agriculturii şi transporturilor.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
Valentin Țigău, 17.08.2015, 13:15

Seceta prelungită din iulie şi august a creat mari
probleme agricultorilor români, care susţin că, pe sute de mii de hectare, în
aproape toate regiunile ţării, culturile sunt compromise şi că pierderile s-ar
ridica la peste 2 miliarde de euro. Meteorologii estimează că ar trebui să
plouă două săptămâni, neîntrerupt, ca să se refacă rezerva de apă din sol. Este
cea mai lungă perioadă de căldură şi secetă din ultimii ani. Cu excepţia unor
judeţe din centrul şi nordul ţării, toate celelalte sunt afectate.

Fenomenul
este agravat de lipsa unui sistem de irigaţii care să facă faţă unor asemenea
situaţii. În prezent, pot fi
irigate doar 300.000 de hectare, faţă de 3,3 milioane cât se irigau în 1989. În
aceste condiţii, guvernul de la Bucureşti este pregatit să acorde despăgubiri
fermierilor care au culturile grav afectate de secetă.

Premierul Victor Ponta a
arătat că, dacă situaţia nu pare a fi foarte gravă la grâu, în schimb culturile
de porumb vor suferi cel mai mult. În opinia şefului guvernului, efectele
secetei din această vară se vor simţi până la sfârşitul anului, iar acestea
trebuie compensate cu măsuri care să stabilizeze inclusiv celelalte ramuri,
pentru a nu afecta trendul crescător pe care-l are în prezent economia.

Fermierii români pot, primi, din aceasta vară, ajutoare pentru compensarea
pierderilor şi din fondul de solidaritate al Uniunii Europene. Pentru aceasta,
însă, Guvernul de la Bucureşti trebuie să prezinte Comisiei Europene date
exacte privind urmările acestei perioade prelungite fără precipitaţii – a
declarat comisarul european pentru dezvoltare regională, Corina Creţu. Seceta
afectează nu numai agricultura, ci şi transportul pe Dunăre, care a fost
restricţionat din cauza scăderii debitului fluviului. Transportatorii maritimi
sunt obligaţi să reducă viteza de deplasare, mai ales în punctele critice.

În
plus, vasele cu pescaje mari transferă o parte din marfă pe ambarcaţiuni mai
mici, pentru a putea traversa zonele cu adâncime scăzută. Multe nave sunt
blocate pe întregul şenal navigabil al Dunării – important traseu de transport
fluvial pentru produsele petroliere şi cereale din estul spre vestul Europei.
Seceta periclitează, în egală măsură, piscicultura şi turismul în Delta
Dunării, unde accesul este tot mai dificil pe canale şi lacuri. Locuitorii
acestei zone unice în Europa, inclusă în patrimoniul mondial al Unesco, au
pierderi economice considerabile şi au cerut ajutor autorităţilor să le reducă
cotele de pescuit.