Drumul către Schengen
De la guvern la opoziţie, de la aleşi locali la deputaţi europeni, problema romilor este în atenţie în Franţa şi promite să rămână în prim-plan până anul viitor, riscând să aibă un efect direct asupra integrării României în spaţiul Schengen.
Roxana Vasile, 27.09.2013, 12:09
De cel puţin o săptămână, problema etnicilor romi ţine capul de afiş în Franţa. Nu este prima dată. A fost pusă pe tapet, în repetate rânduri, în special începând din 2010, în decursul mandatului preşedintelui Nicolas Sarkozy, de fosta putere de dreapta. A figurat inclusiv printre temele campaniei electorale a prezidenţialelor din primăvara anului trecut, mulţi punând selectarea unui astfel de subiect pe seama dorinţei politicienilor formaţiunii lui Nicolas Sarkozy de a recupera voturi din partea electoratului extremei-drepte.
Câştigător al scrutinului, socialistul François Hollande a promis că problema romilor nu va mai fi instrumentalizată, iar ministrul său de interne, Manuel Valls, a spus că doreşte să o trateze cu seninătate”. Făcând referire la predecesorii săi de dreapta, el puncta: dacă dezbaterea este readusă în spaţiul public în felul în care s-a procedat în ultimii ani, nu se va ajunge la niciun rezultat”.
Seninătăţii invocate de Manuel Valls i-a luat, însă, locul, în special în ultimele câteva zile, încrâncenarea politicienilor reprezentând aproape întreg spectrul politic francez. Mai sunt doar şase luni până la alegerile municipale din Franţa, iar miza este importantă. In acest context, subiectul romilor a fost repus pe tapet. Se estimează că pe teritoriul francez trăiesc circa 20 de mii de astfel de etnici, acuzaţi de multe ori că fură din buzunare, cerşesc agresiv sau comit spargeri. Cu alte cuvinte – spune chiar ministrul Manuel Valls – ei nu doresc să se integreze. Este principalul motiv, chiar dacă doar voalat mărturisit, pentru care numeroşi politicieni, atât din opoziţie, cât şi de la putere, cer amânarea aderării României la spaţiul Schengen, prevazută, în mod normal, pentru 1 ianuarie 2014. Teama lor este că, de la această dată, se vor confrunta cu prezenţa romilor, care ar putea sosi în masă, nestingheriţi.
Integrarea socială a romilor nu are legătură cu aderarea României la Schengen, fiind preferabilă evitarea abordării acestor subiecte în context electoral – a replicat ministerul român de Externe. Între România şi Franţa există un Parteneriat Strategic, calendarul contactelor politice la nivel înalt a fost, anul acesta, „extrem de variat”, iar oficialii de la Paris şi-au exprimat sprijinul pentru aderarea României la Schengen, inclusiv în luna iulie, cu prilejul vizitei la Bucureşti a premierului Jean-Marc Ayrault.
Cât despre şeful executivului român, Victor Ponta, el a dat asigurări că guvernul de la Bucureşti va continua să implementeze strategia de integrare a romilor împreună cu oficialii Comisiei Europene, aceasta fiind o responsabilitate faţă de toată Europa şi nu doar de Franţa.
Chiar şi aşa, polemica din Franţa, alimentată de raţiuni electorale, pare a fi departe de a stinge. Or, drumul României către Schengen nu ar fi posibil decât cu acceptul tuturor ţărilor membre ale spaţiului de liberă circulaţie.