Despre relaţiile Bucureşti – Berlin, de Ziua Unităţii Germane
Ziua Unităţii Germane a fost un excelent prilej de analiză a raporturilor dintre Bucureşti şi Berlin.
Bogdan Matei, 03.10.2018, 11:30
România va încuraja unitatea europeană în mandatul său, din primul semestru al anului viitor, la preşedinţia Consiliului Uniunii – a promis, marţi, preşedintele Klaus Iohannis, care a participat festivităţile de la Bucureşti ce au marcat Ziua Unităţii Germane.
La aproape trei decenii de când s-au prăbuşit dictaturile comuniste de la Bucureşti şi din Berlinul de Est, iar cele două Germanii s-au putut reunifica, preşedintele Iohannis salută faptul că România şi Germania împărtăşesc o viziune comună cu privire la proiectul european. Eforturile pentru păstrarea unităţii trebuie să continue, cu atât mai mult în aceste timpuri, în care tendinţele de dezbinare devin puternice – a mai spus şeful statului.
În plan bilateral, a aminitit el, Germania este, de mulţi ani, primul partener comercial al României şi a investit masiv, în diverse moduri, în dezvoltarea economiei româneşti. Raporturile dintre Bucureşti şi Berlin „au o natură specială, strategică, bazându-se pe prietenie şi încredere” şi „sunt potenţate şi de legăturile socio-umane deosebite”, a mai spus Iohannis. El a calificat drept un veritabil catalizator al relaţiilor bilaterale „pe de o parte, minoritatea germană din România şi germanii repatriaţi în Germania, iar pe de altă parte comunitatea de români care a găsit în Germania o nouă casă”. El însuşi membru al acestei comunităţi, preşedintele a subliniat că, acum 100 de ani, la sfârşitul Primului Război Mondial, minoritatea germană din Transilvania a fost prima care, prin Declaraţia de la Mediaş, a recunoscut Unirea cu Regatul României a acestei provincii cu populaţie majoritar românească, aflată, până atunci, sub stapânire austro-ungară. Astfel de lecţii de istorie, a conchis şeful statului, ne arată că unitatea reprezintă o condiţie indispensabilă pentru progres, atât pe plan naţional, cât şi în cadru european.
Ambasadorul Germaniei, Cord Meier-Klodt, a promis, la rândul său, că Berlinul va continua să sprijine Bucureştiul. El consideră că unitatea în diversitate este „una dintre cele mai frumoase trăsături distinctive ale României moderne”, care ar merita sărbătorită în Anul Centenar. România modernă, a spus diplomatul german, a parcurs cu succes un secol întreg de provocări uriaşe şi catastrofe „ca o ţară unită, plurietnică, plurilingvistică şi plurireligioasă”. „De fapt, ca o mică Europă timpurie, inclusiv cu o componentă germană semnificativă”, a spus Cord Meier-Klodt.
Aproape 750 de mii în perioada interbelică, etnicii germani din România s-au repatriat masiv după al Doilea Război Mondial şi instalarea dictaturii comuniste la Bucureşti, iar astazi au mai rămas câteva zeci de mii. În schimb, relevă datele publicate de Biroul german de statistică, românii au ajuns a cincea cea mai numeroasă minoritate din Germania. Circa 860 de mi de locuitori ai republicii federale au rădăcini româneşti, fie că sunt etnici germani repatriaţi din Transilvania, Banat şi Bucovina, fie români care au emigrat, în ultimele decenii, în căutarea unei vieţi mai bune.
