Deficitul bugetar, în atenţia Comisiei Europene

Guvernul României este pregătit să ia măsuri suplimentare de reducere a cheltuielilor publice, dacă va constata că nu se poate încadra în deficitul bugetar de 3 la sută.

Daniela Budu, 16.03.2017, 13:00

Comisia Europeană avertizează că România ar putea înregistra în
acest an cea mai mare creştere a deficitului bugetar din Uniunea Europeană, în
ciuda faptului că a avut cea mai mare creştere economică din Europa anul
trecut.

Şefa reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Angela Cristea, a
afirmat, cu ocazia lansării raportului economic pentru România, că documentul
consemnează o serie de paradoxuri legate de evoluţia economiei. Angela Cristea: Pe de o parte, constatăm
scăderea sărăciei în România, dar creşterea inegalităţilor sociale, şi este,
cred, cea mai mare creştere din Uniunea Europeană a inegalităţilor de venituri
în România. Şi observăm că acesta nu este un fenomen punctual, ci o tendinţă
încă din 2012 şi este, de altfel, o tendinţă care nu este specifică numai
României, ci observăm asta şi în alte state membre din UE şi considerăm că
reflectă efectele globale ale crizei complicate cu efectele globalizării.

Executivul
comunitar estimează că România va încheia anul cu un deficit de 3,6 la sută din
PIB, cel mai mare din Uniune. Ministrul de Finanţe, Viorel Ştefan, a declarat
că România a înregistrat rezultate economice bune şi a adăugat că îngrijorările
Comisiei Europene sunt urmărite cu atenţie de către Executiv.

Viorel Ştefan: România a făcut progrese în ceea
ce priveşte reformele structurale, îndeosebi în domeniul guvernanţei, a
ocupării forţei de muncă şi reducerii sărăciei, în domeniul sănătăţii, dar şi
în domeniul administraţiei publice. Doresc să subliniez că, începând cu 2016,
România este încadrată în categoria statelor fără dezechilibre macroeconomice,
alături de Austria, Belgia, Estonia, Ungaria şi Marea Britanie. Guvernul şi-a
afirmat în repetate rânduri angajamentul de a păstra deficitul bugetar în
limitele stabilite de Pactul de Stabilitate şi Creştere şi are în vedere măsuri
suplimentare de reducere a cheltuielilor, dacă se vor constata devieri de la
ţintele stabilite în primul semestru.

Viorel Ştefan a adăugat că se urmăreşte
eficientizarea şi îmbunătăţirea acţiunilor de control, în vederea creşterii
încasărilor la buget.

Legat de evoluţia viitoare a economiei româneşti,
economistul şef al Băncii Naţionale a României, Valentin Lazea apreciază că
pentru a avea o creştere potenţială a PIB apropiată de 5% anual, adică de
nivelul necesar pentru recuperarea decalajelor ce ne separă de statele
dezvoltate ale UE, trebuie acţionat în direcţia implementării unor reforme
structurale în domeniul educaţiei şi sănătăţii şi luate măsuri pentru
ameliorarea condiţiilor demografice. În plus, este nevoie de o creştere a
gradului de absorbţie a fondurilor europene şi de eficientizarea investiţiilor
publice.