De la fonduri europene, la muncitorii detaşaţi
Absorbţia fondurilor comunitare şi directiva muncitorilor detaşati au dominat discuţiile pe care doi oficiali europeni, Corina Creţu şi Karl-Heinz Lambertz, le-au avut la Bucureşti.
Florentin Căpitănescu, 08.09.2017, 12:30
Absorbţia fondurilor europene a fost principala temă a discuţiilor pe care reprezentantul României în Comisia Europeană, Corina Creţu, care deţine portofoliul Politicilor Regionale, le-a avut la Bucureşti. După întâlnirile cu premierul Mihai Tudose, cu preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi cu cel al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, oficialul european a declarat că România are şanse mari să înregistreze, până la finele anului, o rată de absorţie de un miliard de euro din fondurile de dezvoltare şi coeziune. În context, comisarul european a discutat cu responsabilii de la Bucureşti despre paşii care trebuie urmaţi pentru o mai bună absorbţie a fondurilor europene, capitol la care România nu a excelat nicicând după aderarea la UE, în 2007.
În acelaşi timp, Corina Creţu a avertizat asupra ritmului lent de pregătire şi de implementare a proiectelor, în special în câteva domenii, cum sunt transporturile, managementul deşeurilor, achiziţiile publice şi infrastructura pentru cercetare. Comisarul european a oferit câteva cifre: “Au fost acreditate toate autorităţile (naţionale, n.red) de management şi control pentru bugetul de 23 de miliarde de euro care a fost alocat României în perioada de programare 2014 – 2020. Peste vară, Comisia a rambursat, deja, 95 de milioane pentru iniţiative, pentru IMM-uri şi pentru asistenţă tehnică şi mai avem în analiză facturi, adică cereri de plată, de 350 de milioane de euro, care urmează să fie plătite cât mai curând posibil.”
Corina Creţu a avut şi un dialog cu cetăţenii, la care a fost prezent şi preşedintele Comitetului European al Regiunilor, Karl-Heinz Lambertz. Acesta a făcut referire la mobilitatea lucrătorilor în cadrul Uniunii şi a menţionat că trebuie găsită o soluţie pentru şomajul cu care se confruntă multe ţări europene. Karl-Heinz Lambertz s-a pronunţat, explicit, pentru schimbarea directivei detaşării, care permite lucrătorilor să îşi desfăşoare activitatea într-o altă ţară comunitară, în condiţii – susţine oficialul european – adesea criticabile.
“Nu sunt convins că cea mai bună soluţie de coeziune este aceea de a face un transfer masiv de lucrători dintr-o ţară în alta”, a mai spus Lambertz. În privinţa directivei detaşării, tot despre schimbare a vorbit şi preşedintele României, Klaus Iohannis, în timpul recentei vizite pe care omologul său francez, Emmanuel Macron, a făcut-o la Bucureşti. Atunci, şeful statului a spus că este nevoie de un control mai eficient şi de o colaborare intensă şi integrată între sistemele sociale din toate ţările Uniunii.
