Cum a fost sărbătorită Unirea Principatelor
În pofida vremii încă reci şi a situaţiei fierbinţi de pe scena politică, românii au celebrat, marţi, prima lor sărbătoare naţională din an.
Bogdan Matei, 25.01.2017, 13:00
În ţară şi în comunităţile româneşti din
diaspora a fost marcată, marţi, prin numeroase evenimente,
împlinirea a 158 de ani de la Unirea Principatelor Române.
Pe 24 ianuarie 1859,
Alexandru Ioan Cuza – ales, cu o săptămână înainte, domnitor al Moldovei – a
fost votat, în unanimitate, şi de Adunarea Electivă de la Bucureşti drept
suveran al Ţării Româneşti şi proclamat domn al Principatelor Unite. A fost
semnată astfel, de facto, unirea celor două state locuite de români. Trei ani
mai târziu, pe 24 ianuarie 1862, Unirea a fost recunoscută internaţional, iar
statul a primit numele de România. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a
pus, prin reformele radicale promovate, temeliile instituţionale ale României
moderne. În 1918, procesul de constituire a statului naţional s-a încheiat prin
unirea cu Regatul României a provinciilor istorice cu populaţie majoritar
românească aflate, până atunci, sub ocupaţia imperiilor multinaţionale vecine.
Scena celor mai importante ceremonii a fost, ca de obicei, Iaşiul, vechea capitală a Moldovei. Mii de
oameni au asistat, în aer liber, la un concert de muzică populară şi un Te Deum
care au prefaţat discursurile oficialităţilor.
În numele Guvernului, ministrul
social-democrat al Culturii, Ionuţ Vulpescu, a spus că Unirea Principatelor e
un exemplu de solidaritate şi consens, care ar trebui urmat şi de politicienii
de azi: Avem de ales: continuăm cu un discurs al dezbinării şi al inculturii
sinucigaşe sau facem o schimbare radicală în felul în care ne vedem noi toţi
viitorul, relaţiile dintre noi, nevoia de solidaritate şi de proiect.
Din opoziţie, vicepreşedinta Senatului,
liberala Iuliana Scântei: Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie
1859 a fost cel mai curajos act al statalităţii moderne româneşti şi al
elitelor politice din Moldova şi Ţara Românească. Curajul şi viziunea unor
oameni rămâne şi astăzi, la aproape 160 de ani distanţă, surprinzătoare, dar
puternică.
Şi la Arad,
sute de oameni au marcat Unirea Principatelor printr-o gigantică horă.
Gândurile lor s-au îndreptat şi spre Basarabia, provincia istorică românească
anexată de sovietici în 1940 şi pe al cărei teritoriu a fost creată Republica
Moldova de azi: Când cei care nu ne iubesc privesc
ameninţător către Moldova, trebuie să dăm valoarea potrivită acestui
eveniment. / Pe viitor mi-aş dori din toată inima ca şi
Basarabia să fie unită cu România, că am aşteptat destul, mulţi ani, ca să se
întâmple lucrul acesta. Să ne bucurăm că Dumnezeu ne-a dat o ţară, un popor, o
limbă şi dorim ca să binecuvânteze România în continuare.
În numele
Guvernului pro-occidental al Republicii Moldova, ministrul Culturii, Monica
Babuc, a trimis, de altfel, un mesaj în care afirmă că limba, tradiţia şi
cultura naţională comune contribuie la împlinirea marilor noastre vise.
