Creşterile salariale şi perioada electorală

Guvernul român avertizează că acordarea de noi majorări salariale, în prag de alegeri, ar putea afecta economia ţării.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
Roxana Vasile, 04.11.2016, 11:55

Dacă România are cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, de ce sunteţi împotriva creşterii salariilor? Cu această întrebare au atacat o parte din politicienii de la centru Guvernul de la Bucureşti, care se opune unora din deciziile – criticabile – pe care Parlamentul le-a luat, în ultima vreme, în perspectiva legislativelor din 11 decembrie. Mai precis, a devenit o practică ca, în prag de alegeri, oamenii politici să recurgă la ceea ce comentatorii numesc ‘pomeni electorale’.

Dacă în primii ani după Revoluţia anti-comunistă, ele constau în ulei, faină, găleţi sau şorţuri de bucătărie, treptat, locul lor a fost luat de iniţiative legislative menite să aducă voturi. În prima parte a acestei săptămâni, Comisiile reunite de Buget şi Muncă din Camera Deputaţilor au aprobat mărirea salariilor din Educaţie cu 15% de la 1 ianuarie 2017 şi tot cu 15%, dar de la 1 decembrie anul acesta, ale celor din Sănătate. S-a mai stabilit ca sporurile personalului administrativ din Sănătate să fie calculate în funcţie de salariile din 2016 şi nu din 2009, ca acum. Şi salariile angajaţilor de la casele de asigurări de sănătate au fost majorate cu 25%.

În contextul în care plenul Camerei se va pronunţa luni asupra acestor propuneri, ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a avertizat că majorările salariale ar putea afecta economia ţării. El spune că printr-o ordonanţă guvernamentală s-au prevăzut, deja, majorări salariale în medie de 15% pentru angajaţii din Sănătate şi Educaţie, la care s-ar adăuga alţi 15%. Or, din punctul său de vedere, creşterile salariale ar trebui să se facă etapizat până în 2021.

Dragoş Pîslaru: “În orice ţară normală, suma de masă salarială pentru personal nu trebuie să depăşească un anumit procent din buget, pentru că în momentul în care investeşti în salarii şi nu investeşti în infrastructură, când ignori practic orice avertisment, trebuie să-ţi asumi suspiciunea, şi de data asta, cred eu, întemeiată, că este vorba de pomană electorală. Noi am pus, încă din vară, un plan pe masă: creşterea întregii mase salariale din sectorul public, până în 2021, cu 30% în medie.”

Dacă va trece în forma dorită de Parlament, Guvernul va ataca la Curtea Constituţională legea salarizării, după cum a anunţat şi vice prim-ministrul Costin Borc, ministru al Economiei. Potrivit Executivului, impactul bugetar al legilor cu iz electoral votate în ultimele luni se ridică la 9 miliarde de lei (2 miliarde de euro), ceea ce înseamnă că se va ajunge fie la creşterea deficitului, fie la o reducere a fondurilor alocate investiţiilor. În plus, dezechilibrele între diverse categorii de bugetari ar urma să crească.

Din punct de vedere economic, România este într-o situaţie bună. Ce sens are să o distrugi doar pentru a lua, pe ultima sută de metri, câteva voturi în plus? Majorarea, din nou, a salariilor medicilor şi profesorilor riscă să întoarcă România în anul electoral 2008, când Parlamentul le-a dat românilor „cu o mână”, pentru ca apoi, pe fondul crizei economice, acestora să li se ia „cu două”.