Creşterea economică se menţine

Economia României continuă să fie performantă - se felicită premierul Viorica Dăncilă.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
Roxana Vasile, 14.12.2018, 11:42

„Un veac de sinceritate. Recuperarea memoriei pierdute a economiei româneşti: 1918-2018”. Astfel se intitulează lucrarea coordonată de viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea, lucrare potrivit căreia, în ultimul secol, România a avut 18 episoade de creştere economică şi tot atâtea de recesiune, durata medie a creşterii fiind de 15 trimestre, iar a recesiunii, de 7 trimestre. În aceeaşi perioadă de timp, Produsul Intern Brut pe cap de locuitor a crescut de 26 de ori. Creşterea economică medie anuală a fost 3,3%, însă dezvoltarea a avut un grad ridicat de volatilitate, s-a făcut în salturi inegale, iar diferenţele între diferitele categorii sociale au fost destul de mari.

Cu mai multe precizări, Liviu Voinea: „Faţă de anul 1918, când ne găseam la 10% din PIB-ul pe locuitor al Statelor Unite – erau etalonul şi atunci, şi acum – astăzi suntem la 41% şi este o creştere economică. Vrem să o vedem sau nu, ea este. E corect să fie menţionată. Asta nu înseamnă că nu mai sunt multe de făcut. 60% faţă de media Uniunii Europene e, încă, insuficient pentru a fi, de exemplu, parteneri egali în zona euro, dar am plecat de la 30%.”

În acest context amplu creionat de specialiştii Băncii Centrale, premierul României, Viorica Dăncilă, s-a felicitat, joi, că economia României continuă să fie performantă, precizând că în trimestrul trei al acestui an creşterea a fost cu 1,9% mai mare faţă de trimestrul precedent. Potrivit premierului, aceasta reiese clar din datele publicate, recent, de Institutul Naţional de Statistică şi de Eurostat. Viorica Dăncilă: „România a avut a doua cea mai mare creştere economică trimestrială din Uniunea Europeană în trimestrul trei din 2018. În primele nouă luni ale acestui an, s-a înregistrat în România un PIB suplimentar în valoare de 64 miliarde lei (n.red. echivalentul a aproape 14 miliarde de euro), faţă de 62,8 miliarde lei în aceeaşi perioadă a anului 2017 şi de doar 36,1 miliarde lei în primele nouă luni din 2016.”

Viorica Dăncilă a mai arătat că mai mult de jumătate din această creştere provine din industrie şi agricultură, ceea ce denotă faptul că este sustenabilă. În plus, majorarea cu 10% a exporturilor în ultimele 10 luni demonstrează că economia românească îşi îmbunătăţeşte şi competitivitatea, câştigând noi pieţe externe. Chiar şi aşa, nimeni – cu atât mai puţin guvernanţii – nu trebuie să se îmbete cu apă rece! Oficialii Băncii Naţionale a României sunt primii în postura de a trage semnale de alarmă sau de a-i invita pe decidenţii politici să păstreze direcţia.

A făcut-o, acum, din nou, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu: „Avem nevoie de mintea cea din urmă, care să ne ajute să privim înapoi cu înţelepciune, iar mai departe, să încercăm să vedem unde ne aflăm, unde vrem să ajungem, ce avem de făcut şi ce putem lua cu noi în bagajele pentru viitor, desigur, după ce evaluăm corect ce a fost valoros în trecutul nostru.” În Raportul BNR de stabilitate financiară pe 2018 sunt contabilizate, la capitolul puncte slabe ale economiei româneşti, disciplina scăzută de plată sau declinul demografic. Unii analişti economici adaugă la acestea inflaţia sau ponderea prea mare, în creşterea economică, a consumului.