Controverse privind Codul Penal
Parlamentarii români demonstrează, din nou, că nu se dau în lături de la nimic în acordarea propriilor privilegii. Mai ales când este vorba de justiţie.
Florentin Căpitănescu, 11.12.2013, 12:42
La enormul deficit de imagine pe care îl contorizează Parlamentul României, altminteri o instituţie fundamentală a statului, au pus umărul înşişi aleşii, cei care, legislatură de legislatură, încearcă să construiască un cocon care să-i ţină departe de braţul jusitiţiei. Majorităţile s-au tot schimbat, aleşii, de asemenea, însă această meteahnă continuă să se perpetueze, chiar să se regenereze, odată cu artificiile pe care abilii parlamentari români le folosesc în promovarea propriilor interese.
Semn că niciun efort nu este prea mare în acordarea propriilor privilegii, membrii Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor au lucrat până în miez de noapte la modificările aduse Codului Penal, pe care, cu o majoritate zdrobitoare şi cu o rapiditate demnă de o cauză mai bună, plenul le-a adoptat a doua zi. Principala noutate este că şeful statului, parlamentarii şi cei cu profesii liberale nu vor mai avea statut de funcţionar public şi, implicit, nu vor mai putea fi cercetaţi şi pedepsiţi pentru fapte asociate corupţiei – abuzul în serviciu, luarea de mită sau traficul de influenţă – sau pentru conflict de interese.
În apărarea lor, parlamentarii aduc ca argumente faptul că sunt aleşi, nu numiţi, că nu au contracte de muncă, că nu au drepturi specifice funcţionarului public şi că nu administrează bunuri patrimoniale. În plus, susţin ei, în nicio ţară cu tradiţie democratică de pe continent, parlamentarii nu sunt funcţionari publici.
Însă, ceea ce, se pare, uită ei, remarcă analiştii politici, este că nu în orice democraţie cu ştate vechi incidenţa ilegalităţilor comise de aleşi este atât de mare ca în Parlamentul României. Iar datele prezentate de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Agenţia Naţională de Integritate (ANI), instituţii care riscă să rămână fără obiectul muncii, sunt elocvente. Aproape 30 de parlamentari au procese pe rol sau au primit, deja, sentinţe în dosare intrumentate de DNA, considerată cea mai importantă piesă în mecanismul anticorupţie al statului. Alte 25 de investigaţii cu subiecţi parlamentari, găsiţi de inspectorii ANI în stare de conflict de interese, ar putea fi compromise.
Odată cu adoptarea modificărilor, parlamentarii au intrat şi în colimatorul şefului statului, Traian Băsescu. El a facut conexiunea între decizia legiuitorilor şi viitorul raport al Comisiei Europene privind mersul justiţiei în România, monitorizată prin intermediul Mecanismului de Verificare şi Cooperare (MCV): Modificarea Codului Penal în favoarea oamenilor politici este un lucru pe care nu ni-l iartă nimeni şi eu vă şi spun, de pe acum, cum va fi în raport. Oricum va exista o formulare – lipseşte voinţa politică pentru lupta împotriva corupţie!
De aceeaşi parte a baricadei s-a plasat şi Consiliul Superior al Magistraturii, al cărui aviz, într-o bună practică judiciară, era necesar modificărilor aduse Codului Penal.