Consumul cultural în România
Românii sunt mai puţini activi cultural decât erau înainte de pandemie, relevă un studiu recent.
Ştefan Stoica, 30.10.2023, 11:33
Institutul
Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC) a lansat ‘Barometrul de
Consum Cultural 2022. Participare culturală şi perspective democratice’. Studiul,
care evaluează schimbările înregistrate la nivelul practicilor de consum
cultural şi analizează, pentru prima dată în România, relaţia dintre cultură şi
democraţie, a fost lansat în cadrul celei de-a XXXIII-a ediţii a Festivalului
Naţional de Teatru. Datele confirmă tendinţele identificate în perioada
pandemiei, respectiv orientarea preponderentă a consumului cultural spre mediul
online şi în spaţiul non-public. Astfel, conform barometrului, la nivelul
consumului cultural în spaţiul public, efectele pandemiei se resimt
considerabil, iar singura creştere înregistrată apare la vizitarea monumentelor
istorice sau a siturilor arheologice, cel puţin o dată pe an, 59% dintre
respondenţi în 2022, faţă de 45% în 2019. Scăderile semnalate în consumul
cultural public sunt: participarea la spectacole de teatru de la 29% în 2019,
la 20% în 2022, vizionarea de filme la cinematograf de la 35% la 26%, mersul la
bibliotecă pentru a citi sau împrumuta cărţi de la 28% la 17%. O scădere este
constatată şi la vizitarea muzeelor, expoziţiilor sau galeriilor de artă, de la
38% în anul 2019, la 30% anul trecut.
Dincolo de contextul pandemic, scăderile
înregistrate la nivelul consumului cultural în spaţiul public se explică şi
prin accentuarea barierelor de consum cultural, care se manifestă pentru toate
categoriile de consumatori. Potrivit autorilor sondajelor, barierele
identificate ca fiind în creştere în ultimii ani şi accentuate după perioada
pandemiei sunt cele de receptare a culturii, iar soluţiile de înlăturare a
acestora includ creşterea interesului pentru cultură şi a înţelegerii
produselor culturale şi a creaţiilor artistice, printr-o educare susţinută a
copiilor şi tinerilor, dar şi a adulţilor. Studiul analizează şi activităţile
culturale din spaţiul non-public, cele practicate pe internet, precum şi
legătura dintre practicile de consum cultural şi participarea democratică. Conf.
univ. dr. Carmen Croitoru, director general al Institutului Naţional pentru
Cercetare şi Formare Culturală:
Temele sunt cele clasice, în sensul de
consum public şi consum în spaţiul casnic individual. Dar am adăugat un capitol
care se referă la legătura dintre participarea democratică şi cultură. Prin
comparaţie cu alte ţări, suntem la un nivel scăzut de consum cultural, nu avem
o infrastructură egal răspândită. Avem încă diferenţe enorme între rural şi
urban; urbanul mic încearcă să se dezvolte. Dar ceea ce remarcăm este că nu am
revenit la consumul cultural de dinainte de 2019.
Barometrul de Consum
Cultural este cel mai amplu studiu la nivel naţional care măsoară practicile
consumatorilor de cultură şi revine după o pauză de 3 ani, cauzată de pandemia
de COVID-19. Studiul se bazează pe un sondaj de opinie realizat în perioada
septembrie – octombrie 2022, pe un eşantion reprezentativ naţional